 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Vedea cum ceta i intarite, palate de piatra =i domuri, Cu v`lva at`tor coroane, ca pleava se spulbera-n v`nt. S-a fost un blestem pe ursita sarmanelor neamuri de-atunci," Valuri poezie de Alexandru Vlahuta " Mai limpede sa-i para citita de-a-ndarate. De-o scrii sa fie pleava in spulberarea vremii, Au strigat nou in plenul cinstitei Acadèmii," Slavit e versul poezie de Alexandru Vlahuta |
| Definiție din
PLEÁVĂ, (rar) pleve, substantiv feminin (Cu sens colectiv)Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Ceea ce rămîne din învelișul boabelor de cereale treierate, din sfărîmăturile tecilor de leguminoase etc. și e folosit uneori ca hrană a animalelor. Și vezi, calcă mai de sus, să nu-ți intre pleavă în pantofi. PREDA, Î. 11. Firele de pleavă intraseră unul lîngă altul, cu țepile-n sus, dese ca o perie, în părul babei și al moșneagului. CAMILAR, N. I 314. Risipite se-mprăștie-a dușmanilor șiraguri Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată – Peste-un ceas păgînătatea e ca pleava vînturată. EMINESCU, O. I 148. • figurat Pleava aurie de albine a fost deasupra noastră. SADOVEANU, A. E. 205. • figurat Ceea ce este lipsit de valoare. O, tu crai cu barba-n noduri ca și cîlții cînd nu-i perii, Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii. EMINESCU, O. I 83. • Expresia: (Rar) A vorbi (sau a spune) pleve = a vorbi lucruri de nimic,: fleacuri, prostii. Nu-mi grăi pleve. ȘEZ. IX 148. 2. figurat Om de nimic, decăzut, lepădătură; drojdia societății. [În «Momentele» lui Caragiale] pleava societății bucureștene era vânturată cu o vervă satirică extraordinară. SADOVEANU, E. 152. Pleava tavernei niciodată nu îndrăznea să ocupe verb reflexiv:eun scaun la masa din fund. BART, E. 324. |
