 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Votez la asta ora mari linisti imprejur, — E clipa cea mai sfanta a luptelor din mine. Mi-s baricade anii si metereze — faptele, Purtand pe steag destinul acestei tari inalte Si-al ridului pe frunte, si-al randului in carte — E ora-n care-mi naste iubita mea feciorii... ...S-aud numai in teatre cum bat, pe banda, tunuri, In cinematografe mai sangera ecrane, Si-n ziare parasute fosnesc si lin se cern Din ceruri marmuri albe pe toti feciorii lumii, Opriti la varsta aspra, sfidand cu fruntea neguri, Si-n care timpu-a pus doar clopote de lacrimi. Sculati, voi, morti, voi, case arse, pluguri, Voi, telefoane-a lumii, sariti din furci pe zare, Pasiti din carti, dati zvoana, sunati mobilizarea, Voi, scrumuiti ai soartei, renasteri, inca-o data! — In numele acestor feciori ai mei, ce-n ziua Au sarutat pamantul si soarele, c-un tipat Cu drept de lupta dreapta si supravietuire in numele acelor ce n-au fost sa se nasca... ...Ei vin cu datoria, a voastra, cea de veacuri, Sa oblojeasca-n timpuri atatea rani si lacrimi, Si atatea tarmuri negre — sa incolteasca muguri, Si-atatea porti si praguri sa-mbratiseze fiii, Si-atatea drumuri, toate! sa reintoarca-n tara Hori frante-n boi de schije si suierat de gloante... Eu va zidesc tot veacuri, incaruntindu-mi pleata La sarbatoarea voastra, cand mi-am arat parintii... ...Feciori ai mei din leagan, sculati! — e foc in lume! Sariti de pe ulcele, ca de pe tronuri sparte, Din scutece dati buzna si fulgerati in lapte Gingia voastra moale si-ncinsa ca hurmuzul Sangelui pe steaguri din nasterile toate. Voi sprijiniti pe soarta PAMANTULUI si-a LUMII, De poala tarii voastre va tineti sa nu cadeti — Parjolul suna arme, Si moartea varsa fumul Pe cantecul de leagan... ...Iubita mea, ma iarta, si fruntea dumitale," Feciori poezie de Anatol Codru " Pe zodii sangeroase porneau a lui popoara; Cu crestetele albe, preoti cu pleata rara Trezeau din codrii vecinici, din pace seculara " Strigoii poezie de Mihai Eminescu |
| Definiție din
PLEÁTĂ, plete, substantiv feminin (Rar la sg.)Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Părul capului lăsat să crească pînă la umeri (la femei să atîme pe spate liber sau, rar, împletit în cozi). In lan erau feciori și fete... Juca viața-n ochii lor Și vîntul le juca prin plete. COȘBUC, P. I 176. Parcă-l văd: înalt și oacheș, cu pletele negre și mari, pînă în umeri, sfios și dulce la vorbă și bun la inimă, bun, cum n-am mai întâlnit. PĂUN-PINCIO, P. 103. Preoți cu pleata rară Trezeau din codri veciniei, din pace seculară, Mii roiuri vorbitoare. EMINESCU, O. I 91. • figurat Ici-colo cristeii se cheamă, cîrîind înăbușit pe sub pletele ierburilor. SADOVEANU, O. VII 218. Răchitele bătrîne își scutură pletele în vînt. BART, E. 309. • Expresia: (Rar) A umbla cu pletele în vînt = a se zbate pentru a obține ceva, a face totul pentru atingerea țintei dorite. Părintele Ioan uinbla acum cu pletele în vînt să găsească alt dascăl. CREANGĂ, A. 9. 2. Mănunchi de fuior. Ana rămase pe laiță, țiind capătul pieței, iară Licâ împărțind fuiorul în opt șuvițe, începu să împletească. SLAVICI, N. II 163. |
