Ce înseamnă praznice împărătești?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "praznice împărătești": denumire generică pentru cele 12 mari sărbători din anul bisericesc care începe la 1 sept

"
-Aoleo, ce praznic mare !
Striga Lambru, ce mancare !"
SARUTUL LUI LAMBRU poezie de Nicolae Bucur Manatorul

"
-Aoleo, ce praznic mare !
Aoleo, ce mai mancare !"
BUCATARUL poezie de Nicolae Bucur Manatorul

PRÁZNIC, praznice, substantiv neutru

1. (În practicile bisericii ortodoxe) Masă mare dată în amintirea unui mort (după înmormîntare ori după parastas, vezi pomană, comîndare) sau pentru sărbătorirea unui eveniment bisericesc (hramul unei biserici etc.). Să se facă praznic pentru săraci și să se deie de pomană. SADOVEANU, O. I 262. Este datină la romîni, ca după înmormîntare să facă praznic sau comîndare. MARIAN, O. II 177. La hramul bisericii se ținea praznicul cîte o săptămînă încheiată. CREANGĂ, A.

11. Obraznicul mănîncă praznicul vezi obraznic.
       • Expresia: (Familiar) La dracu-n praznic vezi drac.
♦ Petrecere mare, chef, zaiafet. Acolo-aflai că sînt lăutari și praznice în toate săptămînile. SADOVEANU, M. C. 14.

2. Sărbătoare (mare) bisericească; prin extensie zi de odihnă. La praznice și la ziua numelui știam de mai nainte că are să ne vie Budulea cu mulți ani, cu spor în casă și cu belșug la masă. SLAVICI, O. I 70. Masa de cu seară mai grabnic o sfîrșește, Decît în zi de praznic un popă liturghia. NEGRUZZI, S. II 199. Niște sărbători alese, ce praznice s-au numit. PANN, P. vezi I 141. Omul harnic n-are praznic. Sărbătorirea sau aniversarea unui eveniment cetățenesc; zi de bucurie. Să pomenească țara, ca pe o zi de praznic mare, ziua cînd din letopiseț și-a șters anii de-nchinare. DAVILA, vezi vezi 184.