 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Tu nu esti roman mi-a spus ingerul etnic roman Nu esti nascut in tuica noastra politica Nu spui hop inainte de a sari" Ingerii etnici poezie de Ion Milos " Pe fundul celor opt pahare De tuica fiarta, Golite dupa-nmormantare" Romanta ultimului sarut poezie de Ion Minulescu |
| Definiție din
ȚÚICĂ, țuici, substantiv feminin Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau (mai rar) a altor fructe. N-am mai pus țuică-n gură de nici nu mai țiu minte. REBREANU, R. I 198. S-a apucat și el... de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă de parc-o mistuia focul. CREANGĂ, P. 325. Iar miroși a țuică, iar ai ciupit din bani. CONTEMPORANUL, VIII 117. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • O țuică = a) o porție de țuică (cît încape într-un păhăruț). Vă servim o țuică? C. PETRESCU, C. vezi 61. A băut o țuică mai mult? A fost prea cald? Nici el nu știe. BASSARABESCU, substantiv neutru 13; b) clondirul împreună cu băutura. Atunci soacra cea mare pune găina cu talger cu tot... c-o țuică (o garafioară cît un păhăruț), mai pune lingură, cuțit și alte mîncări bune. SEVASTOS, N. 158. • Expresia: Cu țuica-n nas = beat, amețit, afumat. Mogoș... intră cu țuica-n nas. DAVIDOGLU, M. 82. ♦ Cazan de țuică = alambic. Se clatină și duzii din uliță de aburul cumplit, dulce, al cazanului de țuică. DUMITRIU, N. 230. |
