Ce înseamnă popular a zîmbi a rîde?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "popular a zîmbi a rîde": a zîmbi reținut, discret

" lumina
Si n-au primit de la ea zimbitoru-i sarut.
Ah, bronzul se moaie, rugina palpita"
KALE-MEGDAN poezie de Tudor Vianu

" - De altfel, este un prilej unic si n-am sa las fericirea sa-mi cada din miini, soptii plecin-du-ma pina aproape sa ma vir in sufletul ei.
- Fericirea nu se tine in mina, zimbi ea, tragindu-se si aratind spre vecini.
- Stiu, ai dreptate, se prinde si se tine strins in brate, replicai cu. Ai sa vezi. Si o tintii serios."
Farsa poezie de Vasile Voiculescu

ZÎMBÍ, zîmbesc, verb IV. intranzitiv

1. A schița o ușoară mișcare a buzelor, însoțită de înseninarea feței, pentru a exprima bucurie sau satisfacție; a surîde. Pe urmă își luă seama, zîmbi melancolic. REBREANU, R. I 163. După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zîmbește, mlădioasă ca o creangă de alun. EMINESCU, O. I 144. O, farmec al prunciei, putere, blînd mister! Cînd ne zîmbesc copiii, fug norii de pe cer. ALECSANDRI, T. II 546.
       • tranzitiv (Cu complement intern) Domnul asculta și zîmbet zîmbea... TEODORESCU, P. P. 25.
♦ (Despre ochi, privire) A exprima veselie, voioșie. Cînd i-arn vorbit, privirea ei zîmbea, înviorată. COȘBUC, P. II 267.

2. figurat A avea o înfățișare plăcută, care provoacă buna dispoziție; a străluci, a sclipi, a scînteia (de lumină, de curățenie). Zîmbește vesel soarele bălai și steagurile roșii ard în soare. BENIUC, S. 56. Destrame-se a gîndurilor ceață, în orice colț zîmbească veselia. CERNA, P. 52. Din loc în loc aș trece în climele străine. Dar iarăși m-aș întoarce cînd firea ar zîmbi. ALEXANDRESCU, P. 45.

3. figurat (Construit cu un complement în dativ) A fi (cuiva) favorabil. Norocul îmi zîmbește. ▭ Căsuțele răsar albe din frunzișurile grădinilor, parcă ar zîmbi înserării. SADOVEANU, O. VII 218.
♦ A-și manifesta veselia la vederea cuiva. Din ceruri albastre Luceferii se desfac, zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. EMINESCU, O. IV 398. Astfel soarta crunt răpește Tot ce-n lume ne zîmbește. ALECSANDRI, P. A. 64.
♦ A conveni cuiva, a găsi aprobare din partea cuiva, a constitui o ademenire pentru cineva. Propunerea aceasta zîmbi bătrînului. NEGRUZZI, S. I 245.
       • Expresia: A-i zîmbi (cuiva) mustața vezi mustață. (Popular) A zîmbi a rîde = a zîmbi reținut, discret. Zîmbești a rîde și nu-mi place rîsul acesta. PETRESCU, R. DR. 92. Știind pe îngrijitorul bisericii om bun de comedii, starețul pricepu numaidecît care e pricina și zîmbi a rîde. STĂNOIU, C.

I. 114. El au zîmbit a rîde și au scos năframa ei din buzunar și au pus-o la gură, ca să se-ndosească că rîde. SBIERA, P. 133.