CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Vis ce-n inima cu sange conturat il tin inchis; Orisiunde-l port cu mine, si c-o dulce voluptate Mintea mea il reciteste pe cand inima mea bate;" Visul fatal poezie de Alexandru Macedonski " Caci spaimantoasele lor randuri Sunt ghiana ce o port in ganduri, Sunt mintea mea intunecata." Noaptea neagra poezie de Alexandru Macedonski |
Definiție din
PORT 3, porturi, substantiv neutruDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Fel de îmbrăcăminte caracteristic unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; costum. Cu furca-n brîu, cu gîndul dus, Era frumoasă de nespus în portu-i de la țară. IOSIF, vezi 41. S-a-ntins poporul adunat Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrîngăneii la opinci, Ca-n port de sat. COȘBUC, P. I 57. • Expresia: (Popular) A purta portul cuiva = a se asemăna, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva. Cine-a mai dori să facă tovărășie cu tine, aibă-și parte și poarte-ți portul, că pe noi știu că ne-ai amețit. CREANGĂ, P. 252. • Fel de îmbrăcăminte folosit la anumite ocazii; costum, veșmînt. La mijloc stau fecioare și neveste-n largă horă, Toate-n port de sărbătoare. COȘBUC, P. I 72. Arald, ce însemnează pe tine negrul port Și fața ta cea albă ca ceara, neschimbată? EMINESCU, O. I 97. 2. figurat Atitudine obișnuită, purtare, conduită. Nu te cunoscusem, fă, mai dinainte! Dar așa ți-e portul? COȘBUC, P. I 247. Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul, se spune unui fățarnic, care una vorbește și alta face. ♦ (Neobișnuit) Aspect, înfățișare a unui lucru. A luat-o pe lîngă casele cu port turcesc. GALACTION, O. I 188. |