CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură "La cine ai dosit instructiunile? Aprinzindu-se din ce in ce mai nestapinit, politistul il plesni peste mina dusa la ureche, insirind ca intr-un pomelnic pe nerasuflate: - Unde ai semanat planurile, fracturile, documentele?" Sacul cu cartofi poezie de Vasile Voiculescu "Sub merii povarniti in umbra franca. Era o toamna cu pomelnic surd Pe vremea regelui " Vedeniile regelui pepin poezie de Leonid Dimov |
Definiție din
POMÉLNIC, pomelnice, substantiv neutruDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Listă cu numele persoanelor, decedate sau în viață, pe care le pomenește preotul în slujbe și rugăciuni. Dădură toți pomelnice pentru sănătate, ajutor și izbăvire de sabia dușmană și, de fiecare suflet pomenit, puseră pe pomelnic cîte o firfirică. GALACTION, O. I 278. Nici într-o monastire a Moldovei nu ni s-a întimplat a găsi portretul lui Ion-vodă sau numele său înscris în verb reflexiv:eun pomelnic. HASDEU, I. vezi 39. Ce-ți mai trebuie știubeie dă-mi-le ca sărindari, te-oi pune la pomelnic. CONTEMPORANUL, VIII 99. ♦ (Învechit) Pomenire, amintire. Pomelnicul acestor doi frați [din legenda cucului]. MARIAN, O. I 8. 2. (Ironic) Expunere plictisitoare, înșirare lungă și amănunțită de vorbe, de nume etc.; litanie. Iar o să înceapă cu pomelnicul. ALECSANDRI, T. 255. M-apucai să-ți fac pomelnic de poeți ce-au răposat. BOLLIAC, O. 119. |