 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Cantecul ploaiei de cobe... — Ploua, ploua... — " Cantecul ploaiei poezie de Alexandru Macedonski " Si-i tarziu, e frig, e-afara, Trec singuratati pe deal, Rupti sunt muntii in hotare, Piatra in cetati e-amara, Iarba n-are nici un cal. Parca-au dat cu var pe aer, Parca ninge din pareri. Parca dincolo de ploaie Se-nnoreaza iar a ploaie, Sa nu ploua nicaieri... ... Lacrima pe cer e vaier, Miezul lacrimii — de fier..." Toata lumea-i fara lume.. poezie de Anatol Codru |
| Definiție din
plouá (-uă, plouát), verb impersonal –Dicționarul etimologic român 1. A cădea ploaie. – 2. A cădea ceva din abundență. – 3. A plictisi, a supăra. – Variante ortogr. ploa. Mr. ploae, istr. plou. latina plovĕre, forma populară a lui pluĕre (Pușcariu 1342; Candrea-Dens., 1413; Densusianu, Hlr., 78; REW 6610), cu schimb de conjug., conform italiana piovere (senes. piovare, conform Max Steffens, Die Ausdrücke für Regen, Zürich 1935, 5), prov., cat. ploure, limba franceza pleuvoir, spaniolă llover, portugheză chover. Mai există urme de conjug. în -ere: să plouă, în Transilvania, să ploaie; plouă, în Olt., ploaie. Variante ploa, este învechit și incorectă. derivat ploaie, substantiv feminin (precipitație atmosferică; abundență, încărcătură de alice), mr. ploae, megl. ploaiă, istr. ploie, din latina *plovia < pluvia (Diez, I, 322; Diez, Gramm., I, 155; Densusianu, Filologie, 448; Tiktin; REW 6620), conform italiana pioggia, prov. ploja, limba franceza pluie, spaniolă lluvia, portugheză chuva (reducerea ploja în latina, propusă de Pușcariu 1340; Candrea-Dens., 1415, nu putea conduce la rezultatul limba română, conform Pascu, Beiträge, 19); ploicică (variantă ploiță), substantiv feminin (răpăială); ploier, substantiv masculin (pasăre, Squatarola squatarola); plointe, adjectiv (Olt., timp ploios), pe care Candrea îl leagă de latina pluentem, nu pare o ipoteză necesară; ploios, adjectiv (cu ploaie); plouat, adjectiv (ud; obosit, fără chef). |
