Ce înseamnă pînă la oase sau pînă la măduva oaselor?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "pînă la oase sau pînă la măduva oaselor": în tot trupul, adînc

" Cearca- i sabia in g`tul con=tiin ei tale-ntai!
Asta-i lec ia pe care o lasa i posterita ii!
Ah, cumplit v-a i r`s de lege =i de cumpana drepta ii,"
Carmacii poezie de Alexandru Vlahuta

" Eu de-aceea aici scriu cu buchie grea, Ca-ntr-o piatra-asezand nume scump, nume drag, Cum as pune-ntr-un chip anii mei randuiti Astor zile pe nou, ca un freamat pe steag.
Amintirea-i s-o port din parinti spre nepoti, De-un folos s-o avem, ca pe-un rodnic pamant, Semn ca-i pururi cu noi pe un drum de izbanzi Petru nostru de plai, chipul lui luminand...
"
Trebui-ar cuvant mult mai mare la chip poezie de Anatol Codru

OS, oase, substantiv neutru

1. Element al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă și rezistentă. vezi ciolan. Alături cu cosciugul, zăcea un sac de oase. MACEDONSKI, O. I 47. Oasele albite de secăciune. EMINESCU, N. 25. Cine poate oase roade.
       • Expresia: A fi numai piele și oase (sau a fi numai pielea și oasele de cineva sau îi numeri oasele) = a fi foarte slab. A (sau a-i) trece os prin os = a fi extrem de obosit, de hărțuit. Pînă la oase (sau pînă la măduva oaselor) = în tot trupul, adînc. O umezeală rece pătrundea pînă la oase. BART, E. 182. A rupe (sau a frînge, a muia) cuiva oasele = a bate zdravăn (pe cineva), a snopi în bătaie. Am să-ți rup oasele... -Bine, să vedem care din noi. PREDA, Î. 52. A sta (sau a ședea, a se ridica etc.) în capul oaselor vezi cap (III 2). A-i rămîne (sau a-i putrezi cuiva) oasele pe undeva = a muri pe undeva. A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os vezi ajunge. În carne și (sau și-n) oase = în persoană, în realitate, aidoma, aievea. Fără pălărie e exact Dante Alighieri, în carne și-n oase. C. PETRESCU, C. vezi 88. A băga (sau a intra cuiva) frica (sau spaima, groaza, fiorii) în oase = a (se) speria, a (se) înspăimînta, a (se) îngrozi. Numai la numele lui ne intra groaza în oase. SADOVEANU, O. VII 376. Un lup cu niște ochi turbați... de băga fiori în oase. ISPIRESCU, L. 17. A căpăta (sau a dobîndi, a avea etc.) un os de ros = a obține (sau a avea etc.) un avantaj, un profit (de obicei neînsemnat). Fiindcă am dobîndit și eu un os de ros, mi-am pus în gînd să vă povestesc... lucruri care, de s-ar crede, m-ar da de minciună. ISPIRESCU, L. 40. Os mort = umflătură (tumoare) a unui os (de obicei a oaselor calului), care provine dintr-o lovitură, dintr-un efort etc. sau care se transmite pe cale ereditară.

2. Os (1) prelucrat pentru a fi întrebuințat la fabricarea unor obiecte, în industrie etc. Văzu un băț de os alb de tot, cioplit de mînă de meșter mare. DUMITRIU, N. 65.Drept în față, într-un cui, un șirag de metanii de os cafeniu. HOGAȘ, M. N. 137. Poartă în mîna dreaptă baston înalt, negru, cu măciulie de os albaneză CARAGIALE, O. II 258.

3. (La plural ) figurat Trup; ființă, făptură. Trimisul domnului de Colbert... se grăbi să-și odihnească oasele. SADOVEANU, Z. C. 187. O adiere de vînt, răcoritoare, pătrunse pînă-n sufletul flăcăului, alungîndu-i cele din urmă rămășițe de somn din oase. REBREANU,

I. 45. El o ținea una, să-i aducă pe fata lui Verdeș-impărat, dacă verb reflexiv:ea. să rămîie cu sufletul în oase. ISPIRESCU, L. 43.
       • Oase-goale = om sărac, zdrențăros. Răsare soarele și încălzește și pe boieri și pe oase-goale, fără deosebire. DELAVRANCEA, A. 49.

4. figurat Neam, familie, viță. Eu știu că nu mă trag din os de domn. DUMITRIU, N. 36. Silește pe un urmaș din osul lui, pe Petru Rareș, a se amesteca în trebile Transilvaniei. BĂLCESCU, O. II 176.
       • Expresia: (A fi) din os sfînt (sau din oase sfinte) = (a fi) din neam domnesc. Cei din oase sfinte nu cunosc moarte rușinoasă. SADOVEANU, Z. C. 160.
♦ Urmaș, descendent. E o nedreptate strigătoare la cer să te porți astfel cu un os boieresc. CAMIL PETRESCU, O. II 663.