Ce înseamnă *papa?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "*papa": pupa conform limba franceza dialect papon

" Simtiri, nici ganduri n-o ridica.
Atat e: o papusa mica,
De tineri nostimi asteptata,"
Rondelul muzmeiei poezie de Alexandru Macedonski

" Saltand toata ar mata din crestetul lui Joie,
Cum iese o papusa saltand dintr-o cutie?
Divina noastra Eva —si Eva e viata,"
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

PĂPÚȘĂ, păpuși, substantiv feminin

I.

1. Jucărie imitînd înfățișarea unui om, a unui copil (mai ales a unei fetițe), făcută din carton, lemn, celuloid etc., de obicei îmbrăcată cu haine, servind ca jucărie. Mîna are mișcări sacadate de păpușă mecanică. C. PETRESCU, Î. II 36. Din cărți de joc, din hîrtioare, Ea-și face parcuri și palate. Vorbește, rîde cu păpușa... Ce fericite-s amîndouă. VLAHUȚĂ, O. A. I 46. Am gătit păpușa de bal... I-am făcut sprîncene. ALECSANDRI, T. I 133.
       • Teatru de păpuși = teatru de marionete, vezi marionetă. Teatrul de păpuși va pătrunde pînă în colțurile cele mai îndepărtate ale țării. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 12/1.
       • figurat Lucru ușor de făcut. El credea că claca este păpușă, dar văzu acum că tiu încape pe ușă. ISPIRESCU, la CADE.

2. figurat Om lipsit de voință, care se lasă condus și dirijat de altul. Zece soli ai răzbunării cutezaseră să intre în țară și să înfrunte pe Petru-vodă, păpușa Stambulului, în însuși scaunul domniei lui, străjuit de ieniceri. SADOVEANU, O. I

3. verb reflexiv:eau la comandă oameni întregi, nu păpușile altor păpuși. CAMIL PETRESCU, T. II 199.

II. (De obicei urmat de determinări arătînd materialul din care este făcut obiectul) Nume dat diverselor lucruri care seamănă cu o păpușă.

1. Mănunchi de fire (așezate în formă de

8) formînd un scul sau o legătură. O păpușă de bumbac. ▭ [Meșterul] Manole... ținînd într-o mînă dreptarul zidarilor... iar în cealaltă păpușa de sfoară pentru măsurătoare. ODOBESCU, S. 11 513.

2. Un anumit fel de alesături în pînză. Alesăturile în pînză au diferite numiri: omidă, păpușă. PAMFILE,

I. C. 291.

3. Snop mic de cînepă.
♦ Mănunchi de frunze(uscate) de tutun, legate la bază. Pe mine, de cîte ori mă vede: «dă-mi o pustie de țigare, că-mi uitai păpușa acasă». DELAVRANCEA, H. TUD.

15. După ce stau două săptămîni la uscat... frunzele [de tutun] se fac păpuși.

I. IONESCU, R. 413.

4. Șirag de smochine. Mă porneam, lele, la tine, C-o păpușă de smochine. MARIAN, S. 81.5. Brînză, caș așezat în tipare de o anumită formă. Mai aveam acasă șaptezeci de piei de oaie și o sută de miel și șaizeci de burdufuri de brînză și nouăzeci de păpuși de brînză afumată. SADOVEANU, B. 44.

6. Rodul porumbului în timpul formării știuletelui, înainte de a se dezvolta mătasea și grăunțele.

7. Nimfa unor insecte.

8. Parte a anumitor mașini-unelte (strunguri, mașini de rectificat etc.) care servește la susținerea pieselor de prelucrat.