Ce înseamnă până peste cap?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "până peste cap": prea mult

" Romane,-ti trebuie, spre a te conduce,
Un cap unde mintea, mai mult va straluce,
Si tu-l vei gasi!"
Strigatul inimii poezie de Alexandru Macedonski

" Punea negreti albastre pe straniul obraz!
In cap purta cu apa un coif de gumelastic...
Pe buze-avea un zambet cand dulce, cand sarcastic,"
Nebunul din Golia poezie de Alexandru Macedonski

cap1 [Atestat: COD. VOR. 92/13 / Plural: ete sn, i substantiv masculin / Etimologie: moștenit din latinescul caput] 1 sn Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal Si: căpățână, glavă, hârcă, scăfârlie, troacă, țeastă (arf) bostan, dovleac, oală, sfeclă. 2 sn (îlav) Din până în picioare În întregime. 3 sn (Îlav) Cu noaptea-n Dis-de-dimineață. 4 sn (Îlav) (Până) peste Extrem de. 5 sn (Îlav) Cu un mai sus (Cu mult) mai mult, mai deștept, mai bine. 6 sn (Îlav) Cu ul plecat Rușinat. 7 sn (Îal) Umilit. 8 sn (Îal) Învins. 9 sn (Îlav) Pe după Pe după gât, pe ceafa. 10 sn (Fam; îla) Bătut în Tâmpit. 11 sn (Îe) A se da peste A face tumbe. 12 sn (Îae) A face eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. 13 sn (Îe) A da (pe cineva) peste A trânti (pe cineva) la pământ. 14 sn (Îae) A da jos (pe cineva) dintr-o situație Si: a doborî, a învinge. 15 sn (Îe) A da peste (paharul, băutura etc.) A înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. 16 sn (Îe) A da (ceva) peste A schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc. 17 sn (Îae) A lucra repede, superficial, de mântuială. 18 sn (Îe) A scoate ul în lume A ieși între oameni, în societate. 19 sn (îe) A nu-și mai vedea ul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este ul A nu ști ce să facă, a fi copleșit de... 20 sn (îe) A-și pierde ul A se zăpăci. 21 sn (Îe) A nu mai avea unde să-și pună ul A ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. 22 sn (Îe) A da din A clătina capul (1) în semn de aprobare, de refuz etc. 23 sn (Îe) A da cuiva la A lovi. 24 sn (Îae) A omorî. 25 sn (Îae) A ataca cu violență pe cineva. 26 sn (Îae) A distruge pe cineva (cu vorba sau cu scrisul). 27 sn (Îe) A umbla cu ul în traistă A fi distrat, neatent. 28 sn (îe) A se da cu ul de (toți) pereții A fi cuprins de disperare sau de necaz. 29 sn (îae) A regreta o greșeală făcută. 30 sn (Îe) A-și lua lumea în A pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. 31 sn (Îe) A-și pleca ul A se da învins. 32 sn (Îae) A se simți rușinat, umilit. 33 sn (Îe) Vai de ul Iui (sau haram) de ul lui Vai de el. 34 sn (despre o situație neprevăzută, un necaz etc. îe) A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) ul cuiva A veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. 35 sn (Îe) A cădea pe ul cuiva A sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). 36 sn (Îe) A sta (sau a ședea, a se ține) de ul cuiva sau a se pune pe ul cuiva A stărui fără încetare pe lângă cineva. 37 sn (Îe) A se duce de pe ul cuiva A lăsa pe cineva în pace. 38 sn (Reg; îe) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face ului A nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea. 39 sn (Înv; îe) A lega în A lua de nevastă. 40 sn (Înv; îe) A ridica ul A se răscula. 41 sn (Îe) A i se urca (sau sui, sări) cuiva în A-și lua o îndrăzneală prea mare. 42 sn (Îe) A se pune-n (și-n cur) A face tot posibilul. 43 sn (Îe) A fi tăiat (cineva) A fi leit cineva, a avea o mare asemănare. 44 sn (Îe) A (nu)-l durea ul A (nu)-i păsa, a (nu) fi îngrijorat. 45 sn (Îe) A-și vârî ul la... A intra la stăpân. 46 sn (Îe) A-și vârî ul (teafăr-) sănătos sub Evanghelie A se însura. 47 sn (Îae) A se pune sub ordinele altuia. 48 sn (Înv; îae) A se băga singur, fără a fi nevoie, într-o încurcătură. 49 sn (Îe) A-și lega ul de cineva A se căsători. 50 sn (Reg; îe) A-și lua ul în poale A o lua la fugă. 51 sn (Îe) A umbla cu ul între urechi (sau în sac) A nu fi atent. 52 sn (Îlav) Cu ul mare Căpos. 53 sn (Îal) Amețit de băutură Si: beat. 54 sn (Îe) A-l duce (sau a-l tăia) pe cineva ul A se pricepe. 55 sn (Îlav) Cu (scaun la) Cu înțelepciune. 56 substantiv masculin (Îs) de familie Bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească. 57 substantiv masculin (Pgn; îas) Orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. 58 sn (Îs) de expresie Portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. 59 sn (Fbl) Lovire a mingii cu capul (1). 60 sn (Îs) de bour Primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul (1) unui bour. 61 sn (Pm) Parte a monedei care are imprimat un chip. 62 sn (Prc) Părul capului (1). 63 sn Căpătâi (1). 64 sn (despre oameni) Individ. 65 sn (despre animale) Bucată. 66 sn Impozit. 67 sn Sumă (în bunuri) posedată sau datorată Cf: capital1 (1). 68 sn (Îe) A îndoi etele A dubla suma, capitalul1 (9) investit. 69 sn (Îe) A-și scoate din ete A fi răsplătit pentru osteneală. 70 sn (Îlav) Pe ete Care mai de care, pe întrecute. 71 sn (Îal) În număr foarte mare. 72 sn (Îe) Câte ete, atâtea păreri Exprimă o mare divergență de opinii. 73 sn (Pm) Minte. 74 sn (Pm) Memorie. 75 sn (Îlav; îla) Cu (În mod) inteligent. 76 sn (Îlav; îla) Fără (În mod) necugetat. 77 sn (Îe) A fi bun (sau ușor) la (sau de) sau a avea ușor A fi deștept. 78 sn (Îe) A fi greu (sau tare) de sau a avea greu A pricepe cu greutate, a fi prost. 79 sn (Îe) A nu-i intra cuiva în A nu putea pricepe ceva. 80 sn (Îe) A-i ieși (cuiva ceva) din A nu-i mai sta gândul la... Si: a uita. 81 sn (Îe) A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din A-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. 82 sn (Îe) A-i sta ul la... A se gândi la... 83 sn (Îe) A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) ul A se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. 84 sn (Îe) A-i deschide (cuiva) ul A face pe cineva să înțeleagă ceva Si: a lămuri. 85 sn (Îe) A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de ul său A fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat. 86 sn (Îe) A face (ceva) din (sau de) ul său A face (ceva) fără a se consulta cu nimeni. 87 sn (Îe) A întoarce (sau a suci, a învârti etc.) ul cuiva A face pe cineva să-și piardă dreapta judecată. 88 sn (Îae) A zăpăci. 89 sn (Îae) A face pe cineva să se îndrăgostească. 90 sn (Îe) A face cuiva ul calendar A umple cuiva capul cu multe probleme, obligații etc. 91 sn (Îe) A nu avea să... A nu avea posibilitatea să... 92 sn Motiv, pricină. 93 sn (Jur; îs) de acuzare Motiv pe care se întemeiază acuzarea. 94 sn (Îe) A plăti cu ul A plăti cu viața. 95 sn (înv; îe) A-și pune ul (la mijloc) A-și pune viața în primejdie. 96 (Înv; îae) A garanta cu viața. 97 sn (Înv; îae) A se prăpădi. 98 sn (Îe) A-și aduce ul (sau etele) la (sau sub) A se pune sub ascultarea sau sub scutul cuiva. 99 sn (Îe) A se apuca pe A se jura pe viață. 100 sn (Îlav) O dată cu ul sau în ruptul ului Cu nici un preț. 101 sn (Îe) A-și face de A face ceva ce poate să-i primejduiască viața. 102 sn (Îae) A face nebunii. 103 sn (Îe) A face cuiva de sau a pune ul cuiva A omorî pe cineva. 104 sn (Îe) A nu avea (și chip sau și Dumnezeu) să... sau de... A nu fi în stare, a nu avea posibilitatea. 105 sn (Ent; Îc) -de-mort sau ul Iui Adam Strigă (Acherontia athropos). 106 sn (Îc) ul-cerbului Boul-lui-Dumnezeu (Luconus cervus). 107 sn (Îc) -de-delfin sau -de-mops Specie bizară de șalău, cu oasele frontale încovoiate de la mijloc și lățite, nedefinită mai îndeaproape. 108 sn (Îc) sec Pește nedefinit mai îndeaproape. 109 sn (Îc) întortocat sau capu-ntoarce Capântortură. 110 sn (Bot; reg; îc) ul-ariciului, ul-șarpelui, ul-veveriței, ul viperei, -de-cocoș Plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum). 111 sn (Bot; reg; îc) ul-călugărului Plantă din familia compozitelor (Leontodon autumnalis). 112 sn (Bot; reg; îae) Șovar (Sparganium ramosum). 113 sn (Bot; reg; îae) Brusture (Arctium lappa). 114 sn (Bot; reg; îc) -de-cocoș Dulcișor (Hedysarum hedysaroides). 115 sn (Bot; reg; îc) ul-câinelui Gura leului (Anthirrhinum majus). 116 sn (Bot; reg; îc) ul-cucului Cârciumărese (Zinnia elegans). 117 sn (Bot; reg; îc) ul-dracului, ul-popii Trifoi (Trifolium pratense). 118 sn (Bot; reg; îc) ul-turcului Vătămătură (Anthyllis vulneraria). 119 sn (Bot; reg; îc) ul-șarpelui Coada-vacii (Echium altissimum). 120 sn (Glg; îc) -de-șarpe Fosile terebratule. 121 sn (Îs) ul balaurului O parte din constelația balaurului. 122 substantiv masculin Conducător. 123 substantiv masculin Inițiator. 124 substantiv masculin (Îs) ul răutăților Inițiatorul, organizatorul dezordinilor. 125 substantiv masculin (Îs) ul legii Preot. 126 sn Vârf al unui obiect. 127 sn Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. 128 sn Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap1 (1), folosit în diverse scopuri tehnice. 129 sn Partea extremă cu care începe sau se sfârșește ceva. 130 sn (Nav; îs) magnetic Unghiul format de direcția de navigație cu direcția nordului magnetic. 131 sn (Nav; îs) compas Unghiul obținut din capul (130) magnetic, făcând corecțiile necesare, datorate deviației compasului și derivei date de vânt. 132 sn (Înv) Capitel de coloană Si: bașlî, capitel, căpătâi (19), căpețea2. 133 sn (Îs) ul pieptului Partea de sus a sternului, unde începe pieptul. 134 sn Partea de deasupra a scăunoaiei, cu care se strânge doaga Si: (reg) broască, căpățână (5), ceacâie, cioc, ciochie, clobanț. 135 sn Partea de dinainte a scaunului dulgherului Si: căpățână (5), frunte. 136 sn Fălcile cleștelui. 137 sn Partea de sus a jugului. 138 sn Partea subțire și rotundă de la extremitatea osiei carului. 139 sn Începutul urzelii. 140 sn Fructul, măciulia macului. 141 sn Speteaza de deasupra, pusă orizontal, a zmeului. 142 sn Izvorul, obârșia unui râu. 143 sn (Îs) de pod Loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc. 144 sn (Pex; îas) Forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și mijloacelor de luptă. 145 sn (Îlav) la (sau în) Cu părțile extreme alăturate. 146 sn (Îlav) Din în De la început până la sfârșit. 147 sn (Îs) de țară Margine de țară Si: hotar. 148 sn (Îe) Nu-i un de țară Nu-i nimic grav, nici o nenorocire. 149 sn (îe) A sta (sau a ședea, a se ridica etc.) în ul oaselor A se ridica stând în pat, a sta în șezut. 150 sn Partea de dinainte Si: frunte, început. 151 sn (Îs) de an (sau de săptămână, iarnă etc.) începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.) 152 substantiv masculin (Îs) de coloană Cel care stă în fruntea coloanei. 153 sn (Îs) de afiș (sau de listă) Primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. 154 sn (Îlav) În de noapte sau în ul nopții După ce s-a întunecat bine. 155 sn (Îlav) Din (sau de la) De la început, de la începutul rândului. 156 sn (Îlav) Din ul locului Înainte de a începe ceva. 157 sn (Îal) De la început. 158 sn Partea principală, mai aleasă, a unui lucru. 159 sn (Îs) ul mesei (sau al bucatelor) Locul de onoare la masă. 160 sn Partea de jos sau din spate a unui lucru Si: capăt, căpătâi (22), (cu sens temporal) sfârșit. 161 sn (Îe) A o scoate la A sfârși (cu bine). 162 sn (Îe) A-i da de A rezolva. 163 sn (Îae) A învinge. 164 sn (Îlav) În (După numerale) Exact, fix, întocmai. 165 sn Bucățică ruptă dintr-un obiect Si: căpătâi, căpețel (2), muc. 166 sn (Pex) Lucru de mică importanță. 167 sn (Îlav) Nici un de ață Absolut nimic. 168 sn (Îlav) Până la un de ață Absolut tot. 169 sn (Îs) magnetic Transductor electromagnetic care transformă variațiile de semnal magnetic în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. 170 sn (Înv) Capitol (1). 171 sn (Reg; la parastas sau la înmormântări) Nouă colaci și o pâine cu colivă pe ea Si: căpețel (3). 172 sn (Îs) mare Testicule mari la un nou-născut. 173 (Alh; îs) mort Rămășițe din alambic. 174 sn (Îs) de negru Varietate de varză roșie, foarte productivă, cu tulpină scurtă, căpățână rotundă, îndesată, de culoare roșu închis (Brassica oier acea).