Ce înseamnă ori3 substantiv feminin plural moldova, transilvania; numai în expresie a-și veni în ori?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "ori3 substantiv feminin plural moldova, transilvania; numai în expresie a-și veni în ori": a se reculege, a reveni la starea obișnuită, a-și veni în fire

" Pe Rada,
Iar flori, panglici,
I-aduc de-aici"
Vis de mai poezie de Alexandru Macedonski

" Iad negru unde viata e planset sau oftare.
Acolo e tararea o lege pentru-oricare
Si toti sunt starpitura grozavului pustiu..."
Sonetul din zari poezie de Alexandru Macedonski

ORI2 conjuncție

I. (Cu funcțiune disjunctivă, leagă mai ales două, rar mai multe, cuvinte sau propoziții care exprimă acțiuni și stări dintre care nu se poate realiza decît una; introduce două sau mai multe propoziții sau părți de propoziție care exprimă o alternativă)

1. (În corelație cu sine însuși) Sau. Măi bărbate... alege-ți una din două: ori merg eu de unde-am venit, ori alungă-ți copiii de la casă. RETEGANUL, P. I 43. Nu știu cum s-a făcut, că ori chersinul a crăpat, ori cumătrul a strănutat. CREANGĂ, P. 24. Voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră. NEGRUZZI, S. I 139. Ori cu el să mă iubesc, Ori, de nu, mă prăpădesc. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 35.
       • (Așezat numai în fața celei de-a doua alternative) Mîndrul soare străluci deodată, Ori în prag frumoasa. Irină s-arată! IOSIF, P. 58. Dar acu vei verb reflexiv:ea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori vei verb reflexiv:ea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale. EMINESCU, O. I 146.
♦ În propoziții interogative, cînd se repetă întrebarea în forma negativă) Hai, ce zici, te însori ori ba? CREANGĂ, P. 161. Oare să se însoare ori să nu se însoare? NEGRUZZI, S. I 71.

2. (După o regentă, uneori în corelație cu «fie că», «sau», leagă două propoziții subordonate opuse) Tot nimic eu nu voi ști, Fie că-n senin ori nouri va sta soarele ori luna, Fie că va da zăpadă ori că iarba va-nverzi. VLAHUȚĂ, O. A. I 43.

II. (Cu funcțiune copulativă, introduce două sau mai multe propoziții exprimînd alternative fără obligația de a alege una singură) Poate să ne ajungă cineva din urmă ori să ne întimpine cineva dinainte. CREANGĂ, P. 126. Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit... Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fâșie, verb reflexiv:eo umbră de gindire ori un petic de hîrtie. EMINESCU, O. I 134. Ce cați tu la noi în munte? Lance-n coaste, bardă-n frunte Ori un plumb verb reflexiv:ăjit în piept...? ALECSANDRI, P. II 23.

– Variantă: or (DELAVRANCEA, S. 217, ODOBESCU, S. I 232) conjuncție