 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " De ce sosise astazi dilijenta asa tarziu? La tactul postii, de unde trebuise sa ia cai odihniti, se facuse un omor, mai bine adica cinci omoruri, si se furasera patru cai. Era teribila, infioratoare, oribila, infatisarea teatrului crimei. Aceasta o putea afla Leiba Zibal de la cei doi pasageri, studenti, cari, ospatand sub umbrar, discutau despre crima in genere, foarte emotionati de cele ce vazusera. Ei erau doi din acei tineri cari inteleg nazuintele unei lumi viitoare, cari, la lumina stiintei, vad pasurile si nevoile societatii si, suferind de suferintele altora, dorind dorintele tutulor, cred si spera fntr-o lume mai buna, mai frumoasa, mai adevarata, mai justa, mai echitabila. Ei erau amandoi de unanima parere ca in o mai buna organizatie economica, in o organizatie sociala care sa nu mai lase nimica de dorit, crima nu va mai avea loc si prin urmare va trebui sa dispara de tot, sau mai bine zis sa nu mai apara deloc. Desi jidanul nu intelegea bine teoriile inalte economico-sociale ale celor doi tineri altruisti, el, in egoismul sau, intelegea instinctiv ca, in organizatia actuala, care e inca foarte departe de idealul lor sublim, aheorghe poate sa-i faca peste noapte ceea ce talharii ceilalti facusera dimineata trecuta la tactul postii." Noaptea invierii poezie de Ion Luca Caragiale " Daca nu impartasesc parerile cuiva, acela nu poate zice numaidecat ca-i sunt adversar; caci atunci ar trebui sa fiu adversarul tutulor celor ce au o parere sau o sistema, deoarece eu nu sunt in stare sa am vreo parere si nici sa impartasesc vreuna pe de-a-ntregul. Pentru mine parerile sunt egal de legitime, egal de intemeiate si, prin urmare, egal de respectabile. Nici una insa nu poate sa faca pentru mine lege, caci in lumea aceasta, care-mi da numai infatisari, ar trebui sa fiu din cale-afara las ca, marturisindu-mi ca nu pot avea eu insumi o parere statornica, sa ma injug la parerea altuia, pentru ca el a avut bravura sa mi-o strige la ureche cu un ton mai mult sau mai putin rastit. Fie din lipsa de educatie intelectuala, fie din insuficienta de cultura, sau de organizatie a spiritului, n-am putut niciodata jura in verba magistri; si daca n-am facut aceasta pana acuma, varsta mea e o garantie pentru mine ca n-am sa reusesc a o face nici de acum incolo. Am comparat totdeauna fenomenele ce se numesc spirite omenesti cu corpurile ceresti. intre unul si altul sunt prapastii haotice; unul altuia, din colosalele mase proprii de lumina, nu-si trimet decat o fasie subtire de palide raze. intre un om si altul este adesea ca de la o stea la alta. Arde colo un soare urias si dincolo altul. Printre invartitoarea pulbere de lumi, un colos de flacari d-abia zareste pe celalalt, ca o scanteie ce clipeste, pierduta in negura fara fund Ba cati inca nu se mai zaresc deloc si unul de altul nici macar nu banuiesc. Adesea tot asa se pricep oamenii intre ei si pot intelege unul altuia sufletul." Criticele lui gherea poezie de Ion Luca Caragiale |
| Definiție din
ORGANIZÁȚIE, organizații, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament ori statut în vederea depunerii unei activități organizate. vezi uniune. Uniunea Tineretului Comunist, condusă și îndrumată îndeaproape de partul, a fost singura organizație de tineret care – în condițiile celei mai crunte ilegalități și terori dezlănțuite de regimul burghezo-moșieresc... – a ținut sus steagul luptei revoluționare. REZ. HOT. I 71. • Organizație de masă vezi masă2. Organizație de bază = (de obicei determinat prin P.M.R.) unitate organizatorică fundamentală a partidului cuprinzînd cel puțin trei membri. Temelia întregii, munci de partid o constituie organizațiile de bază. 2. Mod de organizare, orînduire; alcătuire. vezi structură. Putea fi de folos la organizația măsurilor rezbelnice. GHICA, A. 152. Țara ia o organizație ostășească și o centralizare puternică, BĂLCESCU, O. II 14. Fiștecare nație are organizația sa; în ace organizație intră limbă, haine, tradiții istorice sau casnice. RUSSO, S. 15. |
