CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
Definiție din
CĂPĂTUIÁLĂ, căpătuieli, substantiv feminin (Azi peiorativ) Faptul de a se căpătui; îmbogățire (prin mijloace condamnabile); rost, stare, avere. Om cu căpătuială = om însurat, cu rostul lui. Ironim e neînsurat... Un vornic trebuie să fie om cu căpătuială. CAMILAR, T. 74. Dicționarul limbii romîne literare contemporane |