Ce înseamnă nuntă de argint?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "nuntă de argint": aniversare a 25 de ani de căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej

" Vrajit, tot =esul clocote=te-n soare,
Si-i zvon e nunta mare-n lumea mica:
O pulbere de glasuri se ridica"
Sonet - Alexandru Vlahuta poezie de Alexandru Vlahuta

" La biserica mergea.
Dar cand nunta se facea,
Vai de el, amar de ea!"
Soarele si luna poezie de Vasile Alecsandri

NÚNTĂ, nunți, substantiv feminin

1. Ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii. Bunicul Matei... nu putuse veni la nuntă. SADOVEANU, O. IV 301. Aduceți-vă aminte, oameni buni, că Făt-Frumos nu făcuse nuntă, cînd s-a însurat. CREANGĂ, O. A. 177. Apoi mîndri, el și ea La biserică mergea. Dar cînd nunta se făcea, Vai de el, amar de ea! ALECSANDRI, P. P. 28.
       • Nuntă de argint = aniversare a 25 de ani de căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej. Nuntă de aur = aniversare a 50 de ani de căsătorie; petrecere organizată cu acest prilej.

2. (Cu sens colectiv) Persoanele care iau parte la o nuntă (1) (vezi nuntaș); alai, convoi, cortegiu. Se făcu un rîs de mila lor în toată nunta. ISPIRESCU, L. 40. În toate părți se uita, Nunta că mi-o năzărea. PĂSCULESCU, L. P. 204.
       • (Metaforic) Iată o nuntă de furnici trecea și ea tocmai atunci podul. CREANGĂ, P. 237. Iată vine nunta-ntreagă

– vornicel e-un grierel, Îi sar purici înainte cu potcoave de oțel. EMINESCU, O. I 87.

3. (Regional) Datină de sărbătorile crăciunului constînd dintr-un fel de reprezentație care imită nunta (1). Băieții îmblă cu clopotul, cu buhaiul, cu biciul și cu fluierul, iar flăcăii cu nunta. ȘEZ. III 183.

– plural și: nunte (ALEXANDRESCU, P. 92).