Definiție din
Dicționar religios
bedérniță, bedernițe substantiv feminin Piesă din veșmintele arhiereului, în formă de romb și având brodată pe ea cu fir scena Învierii sau o cruce, care se leagă cu un șnur după gât și care atârnă la nivelul genunchiului drept, simbolizând sabia spirituală cu care trebuie înarmat arhiereul; se acordă și preoților pentru merite deosebite, o dată cu rangul onorific de iconom stavrofor. [Variante: nabedér substantiv neutru, nabedérniță, nebedérnică, substantiv feminin].
– din limba slavă (veche)
nabedrĭnița.
