 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Erape vremea cand purtau cocoanele niste turnùriaviiii S-un malacofaixipiramidal si alte multe umpluturi...
Ion Ciortei, un toparlan, un romanas de vita veche, Purtand suman, purtand itari si-o turcaneasca pe ureche, A fost luat la militari... da-n loc sa dea de greu si el Ion ajunse vistavoi, la domnul colonel.
Baiat voinic, facea de toate: era randas, spalatoreasa, Si vizitiu si bucatar, si sofragiu si fata-ncasa.
Ion putea fi orisice, ma rog, si doica-ar fi putut; Dar moasa casii l-a aflat ca are laptele batut.
Asa, Ion cu colonelul lucra-ntr-o seara la grapat, Cand iata doamna infoiata sus in balcon s-a aratat.
Ion numaidecat se-ntoarse si se opri pe ganduri dus, Uitandu-se plin de mirare la malacof in sus.
Dom colonelul il intreaba: “Ce te-ai holbat asa, tigane?” “Ma mir, traiti, don coronel, ma mir de ce vaz la cocoane:
Cu malacofu-asa umflat cum poti s-o pupi? ca nu sepoate Nici sa te-apropii.” “Mai ce prost! Cand vreau s-o pup, si-l scoate.” “Si-l scoate? a raspuns Ion; asa ti-e vorba?... A-o-leu! Asa, traiti, don coronel... Asa... o pup si eu!” " Ion prostul poezie de Ion Luca Caragiale " Pina cind alt fior il scutura: Dar daca hotul stie ca e urmarit? Si le-a luat urma? Poate chiar prin Scoroamba, pe care l-a cumparat? Si-i intinde o capcana, in intelegere cu lani, asa cum a intins lui Egon? La urma urmei, tirgul intre grec si hot era cit se poate de firesc. Unul ia banii, altul armasarul. Daca lani vinde pe hot stapinirii, pierde calul, care trece de-a dreptul boierului. N-are deci nici un interes ca sa nu fie cinstit. Amoasei, asijderi, are nevoie sa scape de armasar, carc-l tine rob, si sa iasa iar la lume dupa alte ispravi si cistiguri. intre ei doi sta singurul lor vrajmas, el, popa S-ar fi putut invoi sa-l striveasca. Pina la ziua, ros de ginduri, sfintia-sa n-a inchis ochii. in zori a avut cazna mare pina a sculat pe cazac, care dormea ca un stirv Cind mijea soarele, popa si rusul, chirciti in porumbul nalt si des ca o perdea, vazura caleasca grecului intrind in aria tabiei, imbracata in toata pompa de sofran si purpura a rasaritului. Afara de vizitiu si logofat pe capra, doi haidamaci, cu carabine pe umar, calareau intr-o parte si alta a caretei. Dupa o scurta zabava, porumburile fosnira, si din cealalta parte tisni pe armasarul alb Amoa-sei, tinind alt cal alaturi. Popa detc cu cotul rusului si-l intreba din ochi. Rusul casca ochii mari. Se astepta sa-si gaseasca odorul schimbat. Dar asta nu-si inchipuise. Hotul nu indraznise sa-l atinga. Nu se indurase sa-i minjeasca frumusetea. Lumina juca in albeata lui mindra ca-ntr-o marmora. Fara sa mai astepte, rusul fluiera cazaceasca lui, cu care incercase - asijderi ierbei fiarelor - toate meleagurile tarii." Alcyon sau Diavolul alb poezie de Vasile Voiculescu |
| Definiție din
VIZITÍU, vizitii, substantiv masculinDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Persoană angajată pentru a mîna caii la trăsură, la căruță etc. Vizitiii aprinseseră un foc mare în șopron și se încălzeau în jurul lui. vezi limba română noiembrie 1953, 32. Priviră întâi sania, și caii, și vizitiul cu blana-i albastră și cu căciula-i buhoasă căzăcească. SADOVEANU O. II 555. Moș Vasile o făcut rău că s-o băgat vizitiu la curte. BUJOR, S. 63. Cine stă cu spatele chiar și înaintea împăratului? (Vizitiul). ȘEZ. XIII 34. 2. Numele popular al unei constelații din emisfera boreală, situată în apropiere de constelația gemenilor. Vizitiul poartă numele de vizitiu, trăsură, surugiu. PAMFILE, CER. 169. – Variantă: (Moldova) vezetéu (CREANGĂ, O. A. 114, RUSSO, S. 17) substantiv masculin |
