"
Floare din tulpina lui, Cucului, a Gheorghelui, Care a dat sa-si face pui Intr-un
cuib al nimanui. I-a spus lumea: nu se poate Sa te dai, asa, de-o data, Cand
o mana-o vrea, si-o cata Alta mana mai pe alta. Floare dintr-o maracine,
Care infloreste bine Numai cand o tine-n mana, Ea nici a-nteles
ca-i sluta Treaba, daca o saruta Gheorghe ca pe-o alauta. El, fecior de om nauc,
Parca-si puse boii-n jug, De-a arat pana la fund Dorul fetei al zalud...
...Eu acuma, ce sa fac? — Blestem cucul in copac, Cosand lacrime
pe-un ac, Sa-i insir margele — lui, Dragului, al Gheorghelui, Care
nu-i si-al orisicui In cuibul, al nimanui...
Graiesc florile pe-afara, Ca scapasi din
subtioara De trei zile cate-o floare,
Cand ai scris cu ele-n gand Trei ulcioare de pamant, Care s-am
implut plangand. Caci in lutul lor facea Sa se narue o
stea, Care-n umar ma durea. Eu am mers pe jos, mai, mai. Doua dealuri si trei
vai Pana la genunchii ei Si i-am spus ca-ntr-un ulcior, Cel dintaiul,
e cu dor Limpede ca un izvor, Si-n al doilea, ca se are Pusa-alaturi cu o floare,
Inima care ma doare. Cel de-al treilea plin e ochi De facut si de deochi Cu blestemul
la un loc. Insa ea bine-a vazut, C-a fost cantul meu durut, Ars in
vasul cel de lut. Si-a turnat in trei pahare Doua lacrime si-o floare, Cand
o plange omul mare. Si mi-a zis sa beau de primul, Si beau primul ca strainul,
Ca sa nu ma vada nime. Si-am baut otrava toata, C-a ramas si jumatate, Sa o
beu si alta data, Cum si tu puteai s-o bei... Pe trei dealuri si trei vai Ma
dureau genunchii tai...
Fir de carte, iarta-ma,"
Boccacio poezie de Anatol Codru
"
Din subtioara de lapte a mamei
am alunecat in subtioara de spirt a tatei.
De buna seama cineva este de fata"
Razboiul poezie de Nichita Stanescu
ă in literatură 
