Ce înseamnă mișcare ecumenică?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "mișcare ecumenică": acțiunea de refacere a unității văzute de termen bisericesc, divizată de-a lungul istoriei datorită factorilor teologici și neteologici, pe calea dialogurilor teologice, a cooperării și asistenței reciproce

" Si hotarand ca-n tot ce este nu e nimic decat cuvantul,
Caci singur el miscare sfanta, in orice par te sa-l trimeti
Fiinta da oricand vointei, schimband-o-n sori si in planeti;"
Noaptea de august poezie de Alexandru Macedonski

" Le-aude bucuria sau lunga lor plansoare
In vecinica miscare pe care-o-ndeplinesc;
Coboara printre oameni si stie sa mangaie,"
Avant poezie de Alexandru Macedonski

MIȘCÁRE, mișcări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) mișca și rezultatul ei.

I.

1. Ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe.
       • Mișcare seismică = cutremur de pământ. Mișcări tectonice sau mișcările scoarței = deplasări ale scoarței solide care constituie scoarța pământului, produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la modificarea structurii geologice a scoarței.
       • Expresia: Nici o mișcare = liniște! tăcere! A (se) pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze.
♦ Schimbare a poziției corpului, a membrelor etc.; exerciții sau parte a unui exercițiu sportiv executate prin schimbarea poziției corpului, a membrelor etc.; prin extensie gest.
       • Expresia: (familial) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede.
♦ Fiecare dintre mutările unei piese la o partidă de șah, de table etc.
       • Expresia: (familial) A prinde (sau a surprinde) mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns.
♦ Viteză cu care se execută o bucată muzicală sau o parte a ei; tempo.
♦ (concretizat) Parte dintr-o compoziție muzicală de dimensiuni mai mari, executată într-un anumit tempo.

2. Activitate, acțiune, faptă.
       • Locuţiune adverbiala În mișcare = într-o stare de agitație, de tulburare, de încordare.
       • Expresia: A (se) pune în mișcare = a intra (sau a determina pe cineva să intre) în acțiune; a face să se agite, să acționeze.
♦ (familial) Plimbare (pe jos).

3. Deplasare în spațiu, înaintare, circulație; prin extensie animație, agitație, forfotă.
♦ Serviciu care dirijează circulația trenurilor.
♦ (La plural ) Deplasare organizată, strategică, a unei unități militare.

4. Schimbare intervenită în repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post în altul.

5. Acțiune sau curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes (mai) general, al unei idei sau al unei concepții.
♦ Acțiune (organizată) de masă cu caracter revendicativ; agitație, revoltă, revoluție.

6. figurat Îndemn, impuls, imbold, pornire.
♦ (Rar) Sentiment, emoție.

II. Categorie filozofică înglobând toate schimbările și procesele care au loc în Univers; prin generalizare schimbare, transformare.

– vezi mișca.