Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
empiric, ă [Atestat:
I. GOLESCU, C. / V: (îvr) embi / Plural: ici, ice / Etimologie: franceza empirique, lat empiricus] 1 a (În filozofia raționalistă, îoc rațional) Care aparține emipirismului (1) Si: (înv) empiricesc (1). 2 a Care se referă la empirism (1) Si: (înv) empiricesc (2). 3 a Care se bazează exclusiv pe experiență Si: (înv) empiricesc (3). 4 a (Îs) Medicină ă Metodă de tratare a bolilor numai pe bază de experiență și de cazuri antecedente, fară cunoștințe teoretice. 5 substantiv masculin și feminin Persoană care practică empirismul (5). 6 substantiv masculin și feminin Adept al empirismului (1). 7 a (Îs) Formulă ă Formulă obținută prin prelucrarea pur matematică fără substrat teoretic a unor date experimentale. 8 substantiv masculin și feminin (Înv) Persoană care practică ilegal medicina.
