Ce înseamnă mărime naturală?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "mărime naturală": reproducere în mărime reală a modelului în artele plastice și în fotografie

" Tolaniti pe fortele naturii, pe fenomenul natural.
Fenomen natural pe fenomen natural.

Mazariche pe licheni. Iti place cum suna?
"Suna a iarna". Ai vazut sarea izvorind din mine,"
Glezne fragile poezie de Marin Sorescu

"O creta si-o tabela ca sa vi-l zugravesc. -S-a zis ca face parte din regnul vegetal,
Dar eu nu cred fiindca nu-mi pare natural
Sa fie din aceeasi familie cu floarea, "
Bacilul lui Koch poezie de George Topirceanu

NATURÁL, -Ă, naturali, -e, adjectiv

1. Care se referă la natură (1), care aparține naturii; care se găsește în natură, care provine din natură; de la natură; firesc. Socot însă că și prin caracterul meu... și prin pitorescul meu natural

– înfățișez destule note pentru un roman. CAMIL PETRESCU, P. 250.
       • Bogăție naturală = bogăție a solului sau a subsolului unei regiuni, unei țări. Științele naturale = denumire convențională pentru științele naturii. Graniță naturală = (în opoziție cu convențională) graniță marcată de un rîu, un munte sau alt accident de teren.
       • (În opoziție cu artificial) Magnet natural. Mătase naturală. Flori naturale.

2. Care se supune legilor naturii, conform naturii, potrivit cu natura; firesc, adevărat, real. Să căutăm a trage din acea revoluție tot folosul putincios și să-i dăm aliați naturali, adecă pe popoare. GHICA, A. 571. verb reflexiv:ea să se mărite, lucru natural. ALECSANDRI, T. I 409.
       • Expresia: (În artele plastice) Mărime naturală = mărimea reală a modelului. S-a apucat să facă o statuă peste mărimea naturală. CARAGIALE, O. VII 433. Bustul în mărime naturală a unui copil. EMINESCU, N. 38.
       • Fiu natural sau fiică naturală = copil născut în afara căsătoriei, copil nelegitim. O lungă tragedie de lupte între feluriți copii naturali. HASDEU,

I. vezi

3.
♦ Care are un aspect firesc, apropiat de natură, ca în natură, luat din natură. Flăcăi cu cămeși albe și brîie late, fete rumene și pălite de soare înfățișau un tablou foarte natural și animat. NEGRUZZI, S. I 104.

3. (În opoziție cu afectat) Simplu, firesc. Am citit azi, zise el, un poet francez; mi-au plăcut poeziile lui, fiind foarte simple și naturale. BOLINTINEANU, O. 327. Traduse apoi «Țiganii» de Pușkin, poem atît de frumos și de natural. NEGRUZZI, S. I 333.
♦ (Adverbial; adesea ca simplă întărire a unei afirmații) Firește, bineînțeles, desigur, negreșit, de bună seamă. Ai trimis scrisoarea?

– Natural!
♦ (Substantivat, n.) Naturalețe, lipsă de afectare, simplitate, firesc. Armonia versurilor, naturalul acțiunii... formează un tot. MACEDONSKI, O. IV 74. Toată scena respiră adevăr și natural. GHEREA, ST. Hristos II 160.

4. (Rar, substantivat, numai la plural ) Motive populare de ornamentație în cusături, reprezentînd flori cusute cu fir. Și-ți zării rochița-n poale Cusută cu naturale: Naturalele de fir, La mijloc cu trandafir. TEODORESCU, P. P. 326.