Ce înseamnă mare ținută sau ținută de ceremonie?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "mare ținută sau ținută de ceremonie": îmbrăcăminte sau uniformă de sărbătoare ori de paradă, destinată pentru anumite solemnități sau ceremonii

" Claxoane cu vrabii,
Trebuie tinuta o contabilitate obositoare

Al carui singur merit e
Ca nu produce"
Numaratoare inversa poezie de Ana Blandiana

" in aceasta lume
tinuta in brate de cea veche.
Vine, in cate-o noapte, luna "
Asezare poezie de Mircea Barsila

ȚINÚTĂ, ținute, substantiv feminin

1. Atitudine, poziție pe care o dă cineva corpului său. Mergea în pas cu toți cei din jurul lui, avea însă o ținută ciudată: umbla cam într-o parte și puțin cam pe spate. SADOVEANU, O. VIII 41. Tonul, ținuta, mișcările, toate la el sînt de comediant. VLAHUȚĂ, la CADE.
♦ Fel de a fi sau de a se comporta față de cineva sau de ceva; comportare, atitudine. Are o ținută rezervată. ▭ Întotdeauna m-a minunat înfățoșarea dureros de ridicolă ce o dă unei ținute grave lipsa cravatei. BART, S. M. 45.

2. Mod de a se prezenta, de a se îmbrăca al unei persoane; prin extensie costum, îmbrăcăminte, uniformă. Lîngă mine stă un cetățean cu ținută îngrijită. SAHIA, U.R.S.S. 92. În cîteva salturi sui scara spre cabină și-și schimbă ținuta. BART, S. M. 102. O notă antiestetică caracteriza toată ființa sa aparentă. Se vedea bine că Mary suferea de ținuta bărbatului ei. despre ZAMFIRESCU, R.

12.
       • Mare ținută sau ținută de ceremonie = îmbrăcăminte sau uniformă de sărbătoare ori de paradă, destinată pentru anumite solemnități sau ceremonii. Toți ofițerii, în ținută de ceremonie, mergem în vizită oficială la guvernator. BART, S. M. 21. Marea ținută și mantaua se dă dorobanțului de către guvern.

I. IONESCU, M. 268. (Ironic) Îmi placi astăzi, Anico!... Văd că te-ai pus în mare ținută. C. PETRESCU, Î. II 173. Mică ținută = uniformă sau îmbrăcăminte de serviciu. Mica ținută să și-o facă singur.

I. IONESCU, M. 268. Ținută de seară = îmbrăcăminte elegantă, de o croială specială, pentru petrecerile sau reuniunile care au loc seara. Un diplomat mongol în ținută de seară, cu decorații. STANCU, U.R.S.S. 74. Ținută de campanie = echipament purtat de ostași în timpul unei campanii.

3. (fonetică) Moment în timpul actului articulator în care organul vocal păstrează o anumită poziție. Ținuta consoanei «p» din cuvîntul «apă» este momentul cînd canalul bucal este închis pentru articularea acestei consoane.