Ce înseamnă marcus s?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "marcus s": ș, conform bogrea dr ii 425 n

Zana poezie de Alexei Mateevici

De la villa tusculana poezie de Duiliu Zamfirescu

MARCU latina Marcus, n. ce înseamnă « dedicat zeului Marte ».

1. Marc (Moț; Fărș).

2. Marca forme, olt. (AO XI 219); forme ar. (Fărș); Marcă act. (vezi Bistr.), + -an, -aș: Mărcănaș (ib). forme, mold. (16 A III 229). vezi și Arca.

3. Marcu, frecv.; Mărcul/escu; -ești substantiv Mărcăuți s.

4. Marco, formă cultă (Syn; Dm; Ștef; Tis); Marco Vvd.;

– Bălaur (C Ștef).

5. Mărco (Sur VII).

6. Marce (17 B I 328; Ard I 51); -a b. (16 B I 162; 17 B I 479 și III 392; RS 67); -a post. (AO XII 444) etc.; Marcea forme (16 B III 217); Marceni, Mărcești ss., Mărcioiul-Schiaul, Pătru, 1629, munt. (DZF).

7. Mărcan, olt. (Cand); -ul t.; -i t. (Tec I).

8. Mărcáș (16 A I 511); Marcăș (Ard).

9. Mărcar, mold. (Sd XXI), ca Bărcar < bărc.

10. Marcău, hațeg. (Cand.; Viciu 34).

11. Mărci, Pătru (RA V); -u (17 B I 204); -ul, 1485, munt. (Rep D 181).

12. Marchiș (Mar). + -oci, Marcoci, țig. (Vit 30); -ul t., cu rotacism < Malcoci; Marcoceni substantiv (Dm).

14. + -oi: Marcoiu (Puc); Mărcoiu, 1633 (Paș); Marcon, hațeg. (Cand); Marcone substantiv (Dm).

15. + -oș, Marcoș, -ul t. 16. + -otă: Márcotă, mold. (Sur XXV; Isp V2); Mărcot, greacă (Sur VII 209); pren. (ib 211); -ă; Marcotețul t.; Marcotoaia 1631 VI 19 (mss Singeorgiu). 16. Mărcuș, I.; -ul (RI I 22); -a s.; -in (16 B VI 326). Formele: 8, 15,16: Marcăș, Marcoș, Mărcuș par influențate de latina-ung. Marcus (s = ș), conform Bogrea (DR II 425 n. 4). conform și Moarcăș (Cat Braș). 17. Mărcuț; -ă (Sd XVI); -a (mănăstirea lui Marcu Vvd.); -iu, act.