eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă mai ales în expresie de ajuns și de rămas?

Care e mai ales în expresie de ajuns și de rămas?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "mai ales în expresie de ajuns și de rămas":
din plin, din belșug, cu prisosință




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Nedandu-si nimanui gurita,
Dar a ramas mironosita
Din veacul cel detot crestin,"
Rondelul domnitei poezie de Alexandru Macedonski

" In intreaga-ti cariera
Ai ramas neatarnat,
Si oricare bariera"
Oda la condeiul meu poezie de Alexandru Macedonski
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
RĂMÁS1, rămasuri, substantiv neutru

1. Faptul de a rămîne; rămînere.
       • (Mai ales în expresie) De ajuns și de rămas = din plin, din belșug, cu prisosință. Rămas bun (sau bun rămas), formulă de salut adresată de cei care pleacă celor care rămîn. Rămas bun, voinice, căci nu știu dacă ne-om mai vedea. POPESCU, B. I 38. Da, nu-ți fie cu bănat, om bun, că am șuguit și eu. Bun rămas!... și s-a tot dus înainte. CREANGĂ, P. 127. A-și lua rămas bun = a se despărți de cineva cu cuvinte de urare sau de afecțiune. Mi-am luat rămas bun de la gospodina casei. SADOVEANU, N. forme 110. Și după ce-și luă rămas bun, fata împăratului își cătă de drum. ISPIRESCU, E. 21. (Glumeț) În urma lor, trenul își luă rămas bun din gară, printr-un fluierat. MIRONESCU, S. A. 133.

2. (Regional) Prinsoare, rămășag. Se jurară amîndouă suratele pe acel rămas că-l vor ținea. MARIAN, O. II 71.
       • Expresia: A pune rămas = a face prinsoare. Un plugar fără știință

– și pe asta pun rămas

– E în stare să vă-nvîrte și să vă poarte de nas. COȘBUC, P. II 126.

3. (Învechit) Ceea ce rămîne de pe urma cuiva; moștenire. Caterina va avea zece mii de galbeni zestre din rămasurile mele. BOLINTINEANU, O. 464. Recunoscînd în nenorociții iobagi romîni origina, limba și alte rămasuri ale colonilor romani din Dacia. ODOBESCU, S. III 523. Să o iei drept simbrie și drept un bogat rămas. PANN, P. vezi II 59.