Ce înseamnă locuțiune verbala a pune în bună orânduială sau a pune orânduială?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune verbala a pune în bună orânduială sau a pune orânduială": a orândui

" Un gand ma insenina, un clopot ma desteapta:
Sfarmati oranduiala cea cruda si nedreapta!
Mi-e dor de Eminescu cel mare si cel sfant."
Lucruri stranii poezie de Dumitru Matcovschi

" Si, galbene ghiulele, stau boabe de porumb,
Stricand oranduiala ostirii fara frica,
Si tot inchis de-atuncea albumul de imagini,"
Jucarii poezie de Ion Pillat

ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, substantiv feminin

1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare.
       • Locuţiune adverbiala Cu orânduială = în mod organizat, cu rost.
       • locuțiune verbala A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui.

2. (învechit) Hotărâre, dispoziție, ordin; (concret) act care conține o hotărâre.

3. Orânduire socială. [ pronunție: -du-ia-]

– Orândui + sufix -eală.