Ce înseamnă locuțiune adverbiala și adjectiv în pantă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala și adjectiv în pantă": înclinat, pieziș

" Pentr u roboti cu sufletul de plumb.
Da, panta rhei! O, da! Si se transforma
Si minusul se pomeneste plus,"
Portret de sfarsit de veac poezie de Arcadie Suceveanu

" Clopot de taina bate si bate:
Panta rhei, panta rhei, panta rhei.
Niste contabili ne tot aduna"
Mortul din tample poezie de Arcadie Suceveanu

PÁNTĂ1, pante, substantiv feminin

1. Înclinare a unui teren; porțiune de. teren cu suprafață înclinată; povîrniș, coastă, pripor. Vuind subțire motorul trase mașina pe pantă în sus. DUMITRIU, N. 264. Grupuri de oameni urcă din sat panta pieptișe, care îi aduce deasupra colinei. BOGZA, C. O. 214. Pe pantele malului... îndrăznea să dea colțul ierbii. C. PETRESCU, Î. II 159. Facerea drenajului se reduce la săpatul șanțurilor, dîndu-le o pantă de scurgere. Î. IONESCU, M. 324.
       • locuțiune adjectiv și adverb În pantă = înclinat, povîmit, pieziș. Bică a ieșit. după ce amorțiseși căscînd ochii la toate vitrinele de pe strada în- pantă. PAS, Z. I 262.

2. Unghiul ascuțit, format de o dreaptă sau de un plan cu planul orizontal; tangenta trigonometrică a acestui unghi; înclinare.

3. Porțiune dintr-o șosea sau dintr-o linie de cale ferată cu o înclinație aproximativ constantă, cuprinsă între două puncte diferite dintre care al doilea, considerat în sensul creșterii kilometrajului, are cota mai mică.