Ce înseamnă locuțiune adverbiala la în talie?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala la în talie": îmbrăcat numai cu haină sau cu rochie, fără pardesiu sau palton

" invata sa treaca prin cercul de flacari
atat cat sa ne tintuie pe talie
privirile �"
Adolescenta cu funigei poezie de Emil Lazarescu

"Reghin sa se-ngine cu orchestralul strung
In talie subtire de neaosi stradivari.
"
Vara poezie de Virgil Gheorghiu

TÁLIE, talii, substantiv feminin

1. Partea de la mijloc, mai subțire, a corpului omenesc, situată deasupra șoldurilor; mijloc, brîu. Bluza croită strînsă pe talie, îmi ține încă puțin de cald. CAMIL PETRESCU, U. N. 339. Penelopa... cuprinse talia fetei. BART, E. 82. Talia ei subțire-n colan strînsă Tremura scump, de brațul meu cuprinsă. EMINESCU, O. IV 78.
       • (Poetic) Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită, Își îndreaptă talia. TOPÎRCEANU, B. 48.
♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care îmbracă mijlocul; prin extensie corsaj. Un grup de tinere femei, îmbrăcate după moda apuseană cu rochiile largi, cu talia sus... încep să prindă în pieptul celor de față cocarde tricolore. CAMIL PETRESCU, O. II 252. Era înaltă, mai slabă ca preoteasa; îmbrăcată într-o talie invoaltă, plină de crețuri și dantele. BASSARABESCU, substantiv neutru 79.
       • Locuţiune adverbiala La (în) talie = îmbrăcat numai cu haină sau cu rochie, (fără pardesiu sau palton).

2. Statură, înălțime, mărime. Tot de o talie ca și Elena, dar bălaie. KOGĂLNICEANU, S. A. 106.
       • Expresia: A fi de talia cuiva = a avea aceeași valoare, pricepere, iscusință, talent ca... De talie = de talent, de valoare, valoros. Cînd jucătorii sînt toți de talie, se-ntîmplă... partida să fie remisă. CARAGIALE, M. 278.
♦ Mărime după care se confecționează obiectele de îmbrăcăminte. Palton talia întîi.

3. (Rar) Timpul cît durează împărțirea tuturor cărților de joc la o partidă de bacara. Cînd isprăvea talia, își făcea mîna greblă și aduna mizele în banc. VLAHUȚĂ, la CADE.