Ce înseamnă locuțiune adverbiala în libertate?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala în libertate": după bunul-plac, nestingherit

" Putem de azi pe maine s-avem si-mparatie,
Dar fara libertate si fara Romanie.

"
Catre viitorime poezie de Alexandru Macedonski

" Noi confundam promisul rai
Cu-o libertate de cobai.
Si adevar ul tuns chilug"
Pastel civil (I) poezie de Arcadie Suceveanu

LIBERTÁTE, (3) libertăți, substantiv feminin

1. (filozofie) Posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii din ce în ce mai profunde a legilor de dezvoltare a naturii și societății. Libertatea nu constă în visata independență față de legile naturii, ci în cunoașterea acestor legi și în posibilitatea deschisă prin acest fapt de a le pune sistematic în acțiune pentru atingerea anumitor scopuri. ENGELS, A. 134.

2. Starea unei persoane libere care se bucură de deplina egalitate de drepturi civile și politice în stat; lipsa de exploatare și de asuprire. Adevărata libertate există numai acolo unde a fost desființată exploatarea, unde nu mai există asuprirea unor oameni de către alții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2839. Omul are drept la viață și la fericire, deci are drept la libertate, căci nu este fericire fără libertate. BOLINTINEANU, O. 255.
♦ (În opoziție cu robie, șerbie, iobăgie) Starea celui care nu e supus unui stăpîn și care se bucură de independență individuală și cetățenească. Ei hotărîră atunci libertatea tuturor țăranilor. BĂLCESCU, O. I 140.
♦ (În opoziție cu captivitate) Starea unei ființe libere care nu se află închisă sau întemnițată.
       • Expresia: A pune în libertate = a da drumul (din temniță, din colivie etc.).
♦ Independență, neatîrnare (a unui stat față de o putere străină). vezi suzeranitate, autonomie. Cîntînd libertatea și numele sfînt Al țării străvechi... Cîntîndu-i supremul ei cîntec... COȘBUC, P. II 103. Cea mai mare dobitocie ar fi ca romînii, după ce își vor cîștiga cu sîngele libertatea lor, căci altfel nu se poate cîștiga libertatea, să meargă de bunăvoia lor să se dea pe vecinicie sau pe viață unui domn. BĂLCESCU O. I 351. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate. ALEXANDRESCU, P. 137.

3. (Adesea la plural ; uneori determinat prin «democratice») Drepturi cetățenești.
       • Libertatea individuală = dreptul care garantează inviolabilitatea persoanei. Libertatea de conștiință = dreptul oricărui cetățean de a avea o opinie proprie în materie filozofică, ideologică, religioasă etc. Libertatea de conștiință este garantată tuturor cetățenilor Republicii Populare Romîne. CONST. R.P.R. 39. Libertatea de gîndire sau libertatea cuvîntului = dreptul de a exprima prin viu grai sau prin scris opiniile proprii.

4. Posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință. Am și eu luna mea de libertate. SEBASTIAN, T. 64. Îmi aminteam viața de școlar, cînd libertatea nu-mi era măsurată. DEMETRESCU, O. 95.
       • Locuţiune adverbiala În libertate = în voie, nestingherit, nestînjenit. El își închise ochii ca să viseze în libertate. EMINESCU, N. 46.
       • Expresia: A-și lua libertatea să... (sau de a...) = a-și permite să..., a-și îngădui. Îmi iau libertatea a vă trimite un mic tratat asupra literaturii romîne. KOGĂLNICEANU, S. 236.