Ce înseamnă locuțiune adverbiala din distanță în distanță?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala din distanță în distanță": din loc în loc, la anumite intervale

" LA...
Ce distanta infinita! Cate rauri, cate mari, Te despart, a mea iubita,

D-ale mele sarutari!
insa sufletu-mi se duce"
La baile cleopatrei poezie de Dimitrie Bolintineanu

" Pe drumuri ferecate, cu cai de acioaie
Si varsatori de flacari, distanta sa devoare
Si lumea sa strabata din margine la alta,"
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

DISTÁNȚĂ, distanțe, substantiv feminin

1. Lungimea celei mai scurte linii dintre două puncte; prin extensie spațiu, întindere care desparte un punct de altul sau o persoană de alta. Se va păstra o distanță egală între rînduri.
       • Locuţiune adverbiala Din distanță în distanță = din loc în loc, la anumite intervale. Se văd din distanță în distanță movile. ODOBESCU, S. II 166.
♦ Interval de timp care desparte două evenimente.

2. Depărtare. Au murit în aceeași zi, în orașe diferite, la 300 km distanță. CAMIL PETRESCU, T. III 46.
       • figurat Între ei rămăsese oarecare distanță, și anume distanța respectului pe care Constantin îl simțea pentru cultura acestui camarad. GALACTION, O. I 130.
       • Locuţiune adverbiala La distanță = la o oarecare depărtare. [Lupii] rămaseră lătrînd și chelălăind la distanță. SADOVEANU, Z. C. 25. De la distanță = de la un punct (relativ) depărtat. Am citit eu de la distanță în gîndurile d-tale. CAMIL PETRESCU, T. III 137. Gore îi saluta de la distanță. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 247.
       • Expresia: A ține (pe cineva) la distanță = a impune (cuiva) rezervă, a nu lăsa (pe cineva) să devină (prea) familiar, a se arăta distant (față de cineva).