Ce înseamnă locuțiune adverbiala despre săli în amfiteatru?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala despre săli în amfiteatru": construit în plan înclinat

"Obirsiei, ocolind pilnia uriasa a vaii
Cerbului, cladita la gura in gigantic amfiteatru cu staluri de stinci, si o luam in partea opusa
Prahovei, dind in valea cea frumoasa a lalomitei. inapoia noastra ramin numai naruiri de schele uriase, incalecari de virfuri jupuite, turle sprijinite pe vint, stinci aninate parca de cer, tinindu-se acolo printr-o minune de echilibru. "
Prin munti poezie de Vasile Voiculescu

" Au inceput plimbarile cu barca.
Din largul marii, coasta Balcicului, cu dealurile retezate, cu vilele cochete ascunse in verdeata, pare o gradina ce tiveste un amfiteatru legendar.
Colorit balcanic, muiat in lumina cu tonuri calde, se desprinde de seninul marii intr-o perspectiva pura si eleganta."
Terase albe poezie de Agatha Bacovia

AMFITEÁTRU, amfiteatre, substantiv neutru

1. (În antichitate) Edificiu de formă circulară, de obicei neacoperit, cu locurile pentru spectatori formate din trepte așezate de jur împrejurul arenei, unde aveau loc serbări populare, jocuri, lupte de gladiatori, de fiare sălbatice etc.

2. Sală de cursuri sau de spectacole, cu locurile pentru auditori sau spectatori așezate pe un plan înclinat (sau pe trepte), astfel ca estrada sau scena să poată fi văzută chiar din cel mai îndepărtat loc; partea din sală unde se găsesc aceste locuri. În amfiteatrul vast, luminat puternic, domnește o atmosferă sărbătorească. Cei peste 4000 de spectatori așteaptă cu nerăbdare ridicarea cortinei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2715. La interesantele lecții de istoria țării, ținute de Kogălniceanu, amfiteatrul era totdeauna plin. GHICA, S. A. 104.
       • Locuţiune adverbiala (Despre săli) În amfiteatru = construit în plan înclinat. Sala este construită în amfiteatru.

3. figurat Configurație a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. Munții se depărtează într-un cerc larg, formînd un amfiteatru în care liniștea și lumina zilei se întorc. BOGZA, C. O. 252. De prin îndoiturile posomorîte și adinei ale imensului amfiteatru albăstriu al munților... negurile albe se ridicaseră. HOGAȘ, M. N. 57. Un mare amfiteatru de stînci și de prăpăstii. NEGHUZZI, S. III 219.

– Pronunțat: -tea-.