Ce înseamnă locuțiune adverbiala cu convingere?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala cu convingere": ferm, hotărât, răspicat

" Doua palme miscandu-se,
Lovindu-se fara convingere intre ele;
O fuga fara oprire,"
Inlauntru poezie de Ana Blandiana

" oamenii nu sunt decat niste jucarii si nimeni nu-l poate clinti
din aceasta convingere � si are si nu are dreptate. Ramificati-va,
surasuri prin care dovedesc, de fiecare data, cat de bland,"
Fata in fata poezie de Mircea Barsila

CONVÍNGERE, convingeri, substantiv feminin

1. Acțiunea de a convinge, de a determina pe cineva să adopte o părere, să creadă în justețea unui lucru. Metoda de comandă nupoate înlocui niciodată metoda de convingere. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 35. Numai pe calea convingerii prin fapte vom putea să-l atragem pe țăranul mijlocaș pe drumul socialismului. REZ. HOT. I 96.

2. Părere fermă asupra unui lucru. vezi credință, certitudine. Numai convingerea adîncă a țărănimii despre marile avantaje ale gospodăriei colective poate servi drept bază pentru crearea unor gospodării colective cu adevărat trainice. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. Baza pentru transformarea socialistă a agriculturii trebuie să fie numai convingerea adîncă a țărănimii muncitoare despre avantajele gospodăriei colective. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 5, 74. Convingerea adîncă de venirea unor verb reflexiv:emuri mai bune nu l-a părăsit... niciodată. IONESCU-RION, C. 127.
       • Locuţiune adverbiala Cu convingere = ferm, hotărît, răspicat. Fără convingere = a) în chip vag, nehotărît. Îi răspunse fără convingere că-și va termina lucrarea; b) fără entuziasm, fără tragere de inimă. Lucrează fără convingere.