Ce înseamnă locuțiune adverbiala ca prin vis?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adverbiala ca prin vis": vag, confuz

" Inainte de momentul cand... — Dar visul meu cumplit
Daca scris e sa ramana un biet vis neimplinit,
Din adancul ei cel umed, cu aceeasi nendurare"
Visul fatal poezie de Alexandru Macedonski

" E toata ploaie argintie,
Un vis de-nalta poezie,
De cantec si de soapte."
Valtul rozelor poezie de Alexandru Macedonski

VIS, visuri și vise, substantiv neutru

1. Faptul de a visa; înlănțuire de imagini și de idei (de cele mai multe ori confuze) care apar în conștiința omului, în timpul somnului. Atunci parcă se trezi ca dintr-un grozav vis. SADOVEANU, O. VII 229. Apoi cu ochii plini de visuri încă, M-am scuturat ca dup-o catastrofă. TOPÎRCEANU, B. 102. Miezul nopții s-a ivit Și prin lume-a răspîndit Ceata visurilor dalbe. ALECSANDRI, P. A. 95. Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 164.
       • (În construcție cu verbele «a avea», «a visa») Cîtăva verb reflexiv:eme, nopțile mi-au fost chinuite de boală; am avut visuri urîte. SADOVEANU, E. 105. Vis frumos avut-am noaptea. A venit un Zburător. EMINESCU, O. I 80. Am visat un vis îngrozitor. ALECSANDRI, T. II

9. Astă-noapte, tîrzior, Am visat vis cu fior. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 255. Carte de vise (sau cheia viselor) = carte în care se explică semnificația profetică pe care superstițioșii o dau viselor.
       • locuțiune adjectiv De vis = propriu visului; figurat neverosimil de frumos; minunat, ireal. În tăcerea adîncă, murmurul cel duios, umbla ca un fior prin lumina tremurată de vis. SADOVEANU, O. I 52.
       • Locuţiune adverbiala Ca prin (sau ca în) vis = vag, confuz. Auzii ca prin vis o detunătură de pistol. GANE, N. III 126. E mult de-atunci e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate. IOSIF, PATR.

5. Din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. EMINESCU, O. I 130.
       • Expresia: Nici prin vis, se spune pentru a nega cu desăvîrșire faptul de a fi gîndit sau a fi făcut ceva.
♦ figurat Atmosferă, imagine, frumusețe ireală. Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh și mare. CERNA, P. 22. Peste-a nopții feerie Se ridică, mîndră lună, Totu-i vis și armonie. EMINESCU, O. I 207.
♦ Irealitate. Poetul singur a rămas cu sufletul agățat in absurd, în vis. GALACTION, O. I 342.

2. Reverie, meditație, visare. Se plimbă gînditor și prin visurile ce-i cucereau sufletul răzbăteau acordurile slabe ale unui cîntec. SADOVEANU, O. I 52. Și ore-ntregi mă îngîna, duioasă, A visurilor tînără crăiasă. CERNA, P. 146. Peste toate domnește o liniște, care te îndeamnă la visuri. VLAHUȚĂ, R. P. 98.

3. figurat Iluzie, închipuire deșartă; gînd, idee, aspirație himerică. Șoimaru știa dragostea fetei de multă verb reflexiv:eme, dar o copilă neștiutoare are totdeauna visuri care pier. SADOVEANU, O. VIII 124. Ce vise mărețe îmi sfărîmase mie Școala domnească! în loc de palatele închipuite... găsisem niște case mici, murdare. DELAVRANCEA, la TDRG.
♦ Plan; dorință arzătoare și statornică. De cîteva ore mă aflu la Moscova. Mi s-a împlinit un vechi și arzător vis. STANCU, U.R.S.S.

9.
       • Expresia: A-și vedea visul cu ochii vezi ochi.