Ce înseamnă locuțiune adjectiv în risipă?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv în risipă": care se sfărâmă, se dărâmă, care este în ruină

" Scutura dintr-un buchet de trandafiri
O risipa de petale parfumate,
Ce, plutind in jur u-i albe si usoare,"
Necunoscutei poezie de Cincinat Pavelescu

" Si, cum traiam mai mult in vis,
Facui risipa de simtire
Si-n versuri schioape am inchis"
Cantecele unui greier poezie de Cincinat Pavelescu

RISÍPĂ, risipe, substantiv feminin

1. (În opoziție cu economie) Cheltuială fără măsură; irosire. Se aprinde lumînarea lui moș Gheorghe, apoi alta și alta, pînă ce le spune tot el să nu facă risipă, ca să ajungă pînă la Galați. spaniolă POPESCU, M. G. 31. Ia punga și-ntr-o clipă Azvîrle-un pumn de galbeni cu darnica risipă A celui ce pe brazde stă vesel semănînd. COȘBUC, P. II 96.
♦ figurat Belșug, abundență. Prada fusese peste toate așteptările și era acum risipă de toate. CAMIL PETRESCU, O. II 60.

2. (Învechit și arhaizant) Sfărîmare, surpare, distrugere, ruinare, prăbușire. (Cu pronunțare regională) Dumneavoastră știți că m-a silit numai dorința de a vedea contenind gîlcevirile și vînzările unora și altora, care ținteau la răsipa țării și la peirea mea. NEGRUZZI, S. I 149.
       • locuțiune adjectiv În risipă = care se sfărîmă, se dărîmă; în ruină. L-a lovit un corn de clădire în risipă. SADOVEANU, P. M. 126.
♦ (Învechit; la plural în forma risipuri) Ruină, dărîmătură. Îngeri iubitori Într-o noapte fără nori S-or opri din a lor cale Pe risipurile tale. ALECSANDRI, P. II 37. Se mai văd încă urme din risipurile cetății Smeredova. NEGRUZZI, S. I 194.

3. Împrăștiere, răspîndire, fugă în dezordine; risipire. Un lung fior de spaimă pătrunde într-o clipă Prin deasa tătărime ce-i gata de risipă. ALECSANDRI, P. A. 170.
       • locuțiune adjectiv și adverb În risipă = în debandadă, în dezordine. Însăși din cer aruncînd puternicul foc al lui Joe, Flota-n risip-a sfărîmat-o. COȘBUC, AE.

12.

– plural și: (2) risipuri.