Ce înseamnă locuțiune adjectiv de strânsură?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv de strânsură": de tot felul; comun, mediocru, improvizat

"
Vrem imposibilul. Urmarim niste scopuri, Dar ordinea lumii cu totul e alta, Dar cerul rastoarna stransura de balta, Dar trag Araratii de alte potopuri.
Dar viata totuna mai are o halta, Mai are o vama, mai sunt niste hopuri, Dar firea-n rascruci e marcata de stopuri, Dar umbra pe labe din pesteri ne latra."
Si urmele urni ei poezie de Anatol Codru

"Vecinu-meu puse sticla pe iarba, infipse piciorusele scaunelului in pamant, puse pe el sticla si ccnacul si ne asezaram jos cu spinarile infundate in capita.
Scurseram cateva cesti si ci incepu sa-mi vorbeasca la intamplare de timp, de stransura din toamna asta
Vorba nu se lega, imi dadui seama ca omul are ceva pe suflet, dar nu se indura usor sa-l spuie. "
Odihna poezie de Nicolae Velea

STRÂNSÚRĂ, strânsuri, substantiv feminin

I. (Rar)

1. Adunare, grămadă, mulțime (strânsă la un loc); strânsătură.
♦ (peiorativ) Oameni lipsiți de valoare; adunătură.
♦ locuțiune adjectiv De strânsură = de tot felul; comun, mediocru, improvizat. Oaste de strânsură = (în organizarea militară medievală a Moldovei) oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate.

2. Plante erbacee care se culeg de pe câmp și se pun la păstrare; recoltă; nutreț.

II. Apăsare, presare; presiune.

– Strâns2 + sufix -ură.