 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " in alte tari acest adevar crud este cel putin indulcit prin o multime de exceptiuni. Se gasesc oameni generosi si iubitori de arta cari sunt intotdeauna gata a da mana de ajutor unui talent necunoscut. Unii o fac aceasta din cauze adevarat nobile, cu scopul de a servi arta si de a mari numarul acelora cari se ocupa de dansa, privind pe orice artist ca o fiinta aleasa, ca un inger trimis de Dumnezeu pentru a mangaia mizeria lumii prin farmecul frumosului ideal. Altii, cu judecata mai stramta, considera arta ca un fel de moda, ca un gest ca orice altul, si tin la un salon cu tablouri si sculpturi scumpe si la o biblioteca aleasa tot atat de bine ca la cai frumosi, trasuri splendide si haine pretioase. Oricum ar fi insa, si acestia fac mult, daca nu pentru arta, cel putin pentru artisti. Apoi statul se intereseaza nu numai pentru produsul artei ci si pentru soarta artistilor, oferindu-le prin intervenirea cu mijloacele trebuincioase ca ei sa-si poata lati cercul lor de cunostinte si sa fie in stare a produce in liniste. La noi este cu totul altminterea. Particularii nu fac nimica in privinta aceasta si statul foarte putin si deseori pe dos. Ba si mai mult; artistul nu se bucura la noi de nici o stima. in loc de incurajare, artistul intampina la noi o descurajare cumplita. in genere el e privit ca un fel de pierde-vara, ca un om care n-are nici o ocupatie solida, ca un nebun care traieste intr-o alta lume decat cea reala ocupandu-se cu vedenii, cu visuri si cu inchipuiri, lucruri cari nu aduc nici un folos real societatii. " Selageanu poezie de Ion Luca Caragiale " in vremea razboiului din urma, pe vara, lui lorgu Caragiale ii venise iar furia sa joace - caci era retras din teatru de vreo cativa ani si avea functia de comisar comunal la hala din piata Amzii. Despre aceasta ocupatie burgheza si prozaica, si despre caderea lui din gloria artistica trecuta - asa zicea el - facuse intr-un moment de inspiratie cateva versuri lirice cam asa: " Logica stransa poezie de Ion Luca Caragiale |
| Definiție din
OCUPÁȚIE, ocupații, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane I. Îndeletnicire, preocupare, activitate. Dați-mi voie, răspunse musafirul meu; nu verb reflexiv:eau să vă întrerup ocupațiile. SADOVEANU, O. VIII 56. Are acuma atîtea ocupații că nici nu se poate gîndi să le întrerupă. REBREANU, R. I 207. Trebile casnice și ale statului... nu-l putură înturna [pe Cantemir] de la ocupațiile literare. NEGRUZZI, S. II 146. ♦ Slujbă, post. Dar nu mi-ai spus ce ocupație ți-ai găsit? SAHIA, N. 95. II. Luare în stăpînire; cucerire. • locuțiune adjectiv (Despre o forță armată) De ocupație = care are în stăpînire un teritoriu, o localitate străină. Trupe de ocupație. – Variantă: ocupațiúne (GHICA, S. 174) substantiv feminin |
