Ce înseamnă locuțiune adjectiv de mizerie?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv de mizerie": sărac, sărăcăcios; insuficient, nesatisfăcător

" Pot sa scoata grau din pietre si palate din ruina.
Ea? nascuta-ntr-o camara in mizerie obscura,
N-auzi nici glas de muma, nici a preotilor psalme... "
Ta twam asi poezie de Mihai Eminescu

" ma presa
ca o sulita

Sinceritatea poate fi o mizerie
iar adevarul pus in gura"
Rosinanta poezie de Nichita Stanescu

MIZÉRIE, (2) mizerii, substantiv feminin

1. Stare de extremă sărăcie, lipsă mare, sărăcie-lucie. N-o mai pot ține pe mătușă-ta în mizeria asta. DUMITRIU, N. 130. Mizeria presupune o anumită promiscuitate, murdărie, haine zdrențuite, prăbușiri interioare. BOGZA, Ț. 22.
       • (Personificat) Trufie in trăsură, Mizerie pe jos, Lărgea prin tot orașul un haos zgomotos. MACEDONSKI, O. I 48.
       • locuțiune adjectiv De mizerie = sărac, sărăcăcios; insuficient, nesatisfăcător. Salariu de mizerie. ▭ Numai neînduplecatei lor voințe... se datorează faptul că la poalele măreților munți nu se întinde un ținut de mizerie. BOGZA, C. O. 269.
♦ Semn, aspect exterior care dovedește sărăcie extremă, murdărie sau dezordine. Mizeria din cameră.
♦ Stare nenorocită care inspiră milă. Sînt sătul de-așa viață... nu sorbind a ei pahară. Dar mizeria aceasta, proza asta e amară. EMINESCU, O. I 155.

2. (Mai ales la plural ) Ceea ce decurge dintr-o stare de extremă sărăcie; lipsuri, supărări, griji; (cu sens atenuat) neplăceri, necazuri, șicane făcute cuiva din răutate sau din invidie. Toate micile mizerii unui suflet chinuit Mult mai mult îi vor atrage decît tot ce ai gîndit. EMINESCU, O. I 136. Misiunea poeziei este de a întări sufletele prin pictura patimilor, mizeriilor și măririlor umanității. BOLLIAC, O. 64.