Ce înseamnă locuțiune adjectiv cu cununie?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "locuțiune adjectiv cu cununie": despre soț sau soție căsătorit religios

" Deci tusind o ia de mana si-i vorbeste cu manie :
Stii tu cum zice diacul din ceaslov, la cununie ?
Zice-asa : «Femeia treb e sa se teama de barbat"
Pe pamantul turcului poezie de George Cosbuc

" Dumnezeu santul o-a destinat
In patu-acela de cununie
S-a-nfasurat? "
Din lyra sparta poezie de Mihai Eminescu

CUNUNÍE, cununii, substantiv feminin

1. Căsătorie (făcută după ritualul religios). vezi nuntă. Hai, mîndră, la cununie Pînă-i frunza verde-n vie. JARNÍK-BÎRSEANU. despre 49.
       • locuțiune adjectiv (Despre soț sau soție) Cu cununie = unit prin căsătorie legitimă. O avea [pe nepoată] de la o soră a ei, care nu avusese bărbat cu cununie. PAS, Z. I 183.
       • Expresia: A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva.

2. (Concretizat) Cunună care se pune pe capul mirilor în timpul slujbei religioase a cununiei
       • Expresia: A-și pune (sau a-i pune cuiva) cununiile pe cap = a se căsători, a se cununa (sau a cununa pe cineva).