 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " M-am nascut in niste zile cand tampita burghezime, Din tejghea facand tribuna, legiune de cotcari, Pune-o talpa noroioasa pe popor si boierime;..." Noaptea de ianuarie poezie de Alexandru Macedonski " Cuvintele mele imbracate in buzele tale Ca o defilare de legiune cu hlamide de purpura. Oboseala asta ma odihneste," Sonetul XXX poezie de Marin Sorescu |
| Definiție din
LEGIÚNE, legiuni, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Unitate mare militară și administrativă romană; prin extensie denumire a diferite formații militare din diferite epoci. [Goții] au pătruns în Dacia, în urma retragerii legiunilor lui Aurelian. istorie R.P.R. 51. Răzvan-vodă, avînd cu sine moldovenii săi, și cu legiunile săcuilor, se așezase despre răsărit. BĂLCESCU, O. II 113. • Legiunea străină = (în Franța și Spania) formație militară compusă în cea mai mare parte, din mercenari străini, cu garnizoana în colonii. 2. figurat Număr mare de persoane urmărind același scop; mulțime, gloată, ceată. Din tejghea făcînd tribună, legiune de coțcari, Pune-o talpă noroioasă pe popor. MACEDONSKI, O. I 95. Legiuni de zugravi și de pietrari erau osîndiți ca să aștearnă pe ziduri... toate acele... epopei vînătorești. ODOBESCU, S. III 79. – plural și: (învechit) legioane (ALECSANDRI, P. II 139, RUSSO, S. 94, ALEXANDRESCU, M. 14). – Variantă: leghioáne (VLAHUȚĂ, P. 83) substantiv feminin plural |
