Ce înseamnă leacuri băbești?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "leacuri băbești": mijloace empirice cu care se încearcă vindecarea unor boli

" Ca uneori se schilodeau ori ardeau de-a binelea cai scumpi, ca alteori se pirjoleau gospodarii intregi si mureau oameni, lui Egon nu-i pasa. El isi facuse gustul.
Amoasei, mult mai blind, folosea numai mijloace pasnice. Pentru el nu era greu de invins stapinii. Lui i se parea mai anevoios de biruit caii intr-un rind a avut de-a face cu un fugar nabadaios, de care nu se putea atinge nimeni decit gospodarul, si inca si el cu momeli. Asa ca omul nu mai incuia grajdul. Proptea numai usa cu un par. Atit. Stia bine ca nu i se putea fura telegarul. Hotul pusese ochii lui albastri si nevinovati pe el. incercase de citeva ori cind il gasise pe cimp sa se apropie. Calul chihotise si-si rinjise coltii, intoreindu-se la el ca la lup, cu spatele si scurmind tarina. Pe asta nu era chip sa-l scoti din grajd cu binele. Hotul cu caciula-n mina s-a invirtit citeva zile in tirg, pe la spiterii. Cind s-a intors a strecurat un copil pina la galeata cu mer-ticul de ovaz pentru seara al calului, unde, dupa povata hotului, baiatul a amestecat un praf din-tr-o punguta de hirtie. Noaptea, Amoasei s-a infatisat cu patru dalcauci, au incarcat binisor pe o nasalie roibul adormit ca un prunc imbaiat si au iesit nesuparati din curte, cu el intins ca mort. Afionul lucrase mai usor si mai blind ca focul Egon, cind a auzit, a cirtit impotriva procedeului babesc al valahului Dar Amoasei a facut inainte asa cum il duceau pe el capul si inima Alta data a scos usurel din grajd o iapa mareata de rasa mult cinstita, ce fagaduia un minz asijderea N-a avut pentru asta nevoie decit de o oca de rom taiat cu spirt tare si de o desaga cu bucatele de zahar. Iapa, dornica de dulce ca o muiere, s-a imbatat turta de momeala hotului, care i-a dat o jumatate de noapte pe saturate zahar inmuiat in spirtul ametitor, si vita a iesit de bunavoie, clatinindu-se pe cite patru picioare, vesela, tinindu-se dupa fur ca dupa maica-sa.
La urma i-a venit si lui de hac cineva. Era un vestit boier in partile Buzaului, unul de-i zicea Marghiloman batrinul. Asta se tragea, cum spunea el insusi, dintr-un vrednic neam de hoti de cai. Asa ca nu era de gluma cu el, mai ales ca era bine cu stapinirea. Si Amoasei il ocolea."
Alcyon sau Diavolul alb poezie de Vasile Voiculescu

băbésc, -eáscă [Atestat: CANTEMIR, HR. 221/1 / V: -bască / Plural: ești / Etimologie: babă + -esc] 1 a (Prt) După obiceiul babelor (1). 2 a (Prt) în felul babelor (1). 3 a (Prt) îmbrăcat în portul babelor (1). 4 a Care se referă la babă (1). 5 a (îs) Vorbe -ești Scornituri. 6 a (Îs) Fleacuri -ești Superstiții cărora nu merită să li se dea importanță. 7 a (Îs) Leacuri -ești Remedii empirice ale medicinei populare. 8 a (Îas) Descântece. 9 a (Îs) Socoteală -ească Calcul mental făcut simplist. 10-11 a (Îas) Gândire limitată și superstițioasă. 12 substantiv feminin Soi românesc de viță de vie, cu struguri rămuroși și boabe rotunde, mari, rare, de culoare neagră-albăstrie. 13 substantiv feminin Strugure din băbească (12). 14 substantiv feminin Vin din băbească (12).