 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 Alte expresii înrudite sau asemănătoare |
| ă in literatură " Te-mbata ochii dulci ai crasmaritei, Dar te trezeste acru vinul lui! " Pacoste poezie de Alexandru Teodoreanu " Mai raul lasa-n dinti nisip, Mai binele dospeste acru rime, Singur mi-e greu," Lamento poezie de Ana Blandiana |
| Definiție din
ÁCRU2, -Ă, acri, -e, adjectivDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. (Despre substanțe, mai ales despre mîncări, băuturi etc.) Care are gustul caracteristic al oțetului, al lămîii, al borșului etc.; care provoacă o reacție astringentă; (despre gust) ca al oțetului, lămîii, borșului. vezi aci. • Mere acre = mere pădurețe. De răbdări s-a săturat ca de mere acre. RETEGANUL, P, I 60. Piatră acră vezi piatră. • Acrit prin fermentare. Castraveți acri. Vin acru. • Mai bine varză acră cu-nvoială Decît zahar dulce cu cîrteală. PANN, P. vezi II 92. • Lapte acru = derivat al laptelui rezultat printr-o fermentare naturală sau artificială. Logofete, brînză-n cui, Lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări! CREANGĂ, A. 11. • Cu miros greu. Respirația grea, trezită, acră, caldă și deasă a mulțimii, dospită în fumul de țigări și havane, zarva fără căpătîi... dau salonului o asemuire de cafenea. DELAVRANCEA, S. 131. 2. figurat (Despre oameni și despre manifestări ale lor) Morocănos, arțăgos, răutăcios, ursuz. Să nu întrecem măsura!... îl va pune, cu voce acră, la locul său. PAS, L. I 131. Va să zică nu verb reflexiv:ei să spui cu frumosul, ai? continuă șeful cu un zîmbet acru. REBREANU, R. I 112. • (Adverbial) Filip... își trecu acru mîneca bluzei peste obrajii asudați. SAHIA, N. 30. • Amărît, supărat. S-a întors cam acru din oraș. • Expresia: A-i fi (cuiva) acru sau a-i fi inima acră (sau sufletul acru) de ceva. (mai rar) a-i veni acru = a fi sătul, plictisit. Mi-i acru sufletul de atîta îmblet. SBIERA, P. 217. I se urîse și lui și-i venise acru tot auzind-o de dimineață pînă seara. ISPIRESCU, U. 97. |
