CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Cu lanturi gramadite voi v-ati si scris osinda. Va pedepsesc povara, dijma si dobinda. " Seceta mare poezie de Tudor Arghezi |
Definiție din
DÍJMĂ, dijme, substantiv feminin Una dintre formele de exploatare a țărănimii muncitoare (în orînduirea feudală), care consta din cedarea către proprietarul locului luat în arendă (teren agricol, pășune, apă) a unei părți (uneori mai mult de jumătate) din produsele obținute. A fost desființată una din rămășițele feudale în economia noastră agrară, dijma. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 110. Partea cea mai rea din moșie era dată în dijmă la țărani s-o muncească, și, după ce se culegea recolta, o parte foarte mică rămînea celui care trudise pîmîntul. istorie R.P.R. 460. Slobozește gîrlele și-ți plătim dijma din pescuit. DAVIDOGLU, O. 84. Regele puse străji la poduri și drumuri și zise:... Dați-mi dijma. CARAGIALE, O. I 379. Dicționarul limbii romîne literare contemporane |