Ce înseamnă învechit, în expresie pe sub cumpăt?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "învechit, în expresie pe sub cumpăt": pe ascuns, pe furiș, cu vicleșug

" Prahova, sa fii cuminte!
Tine cumpat la cuvinte,
Stai si pune-ti flori in plete,"
Prahova poezie de George Cosbuc

" Aceste admirabili ale stiintei fructe,
Gustate fara cumpat sau fara sprevedere,
Pe lang-a lor foloase adusera si moartea."
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

CÚMPĂT substantiv neutru

1. (Adesea în construcții cu verbele «a avea», «a ține», «a căpăta», «a pierde» etc.) Echilibru sufletesc, judecată dreaptă, măsură, stăpînire de sine; cumpătare. își pierduse cumpătul; tăcea stînjenit. CAMILAR, TEM. 32. Simțeai în el o tărie, un cumpăt, ceva solid... care îți impuneau. GALACTION, O. I 207. Voinea nu-și pierduse cumpătul și stătu locului lipit cu burta de spinarea calului și cu mîinile încleștate de coama lui. POPESCU, B. III 18. E iute! n-are cumpăt. Aminteri, bun băiat, deștept, cu carte, dar iute. CARAGIALE, O. I 111.

2. (Rar) verb reflexiv:eme de primejdie, nenorocire, încercare grea la care este supus cineva. vezi cumpănă (5). Da... Da... se întoarse baciul către ascultători. Atunci mare cumpăt a fost. CAMILAR, T. 178.

3. (Învechit, în expresie) Pe sub cumpăt = pe ascuns, pe furiș, cu vicleșug. S-ar fi zărit intr-acea noapte oameni d-ai lui Stoica... strecurîndu-se pe sub cumpăt în casele răposatului Ilie comisul. ODOBESCU, S. A. 94.