eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă intermitență, intermitențe, substantiv feminin mai ales în locuțiune adjectiv și adverb cu intermitențe sau intermitență?

Care e intermitență, intermitențe, substantiv feminin mai ales în locuțiune adjectiv și adverb cu intermitențe sau intermitență?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "intermitență, intermitențe, substantiv feminin mai ales în locuțiune adjectiv și adverb cu intermitențe sau intermitență":
în mod intermitent, cu întreruperi




Ce inseamna expresia      ă in literatură

"Din arbori frunze rare se desprindeau stingher
Si cu intermitenta acceselor de tuse.
"
Sfarsit de toamna poezie de Nicolae Davidescu

"Din arbori frunze rare se desprindeau stingher
Si cu intermitenta acceselor de tuse.
"
Sfirsit de toamna poezie de Nicolae Davidescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
INTERMITÉNȚĂ, intermitențe, substantiv feminin (Mai ales în locuțiune adjectiv și adverb) Cu intermitențe (sau intermitență) = (în mod) intermitent, cu întreruperi. Pînă la Iași ațipi și se trezi cu intermitență. C. PETRESCU, Î. II 133. De altfel eu numai iarna sînt bucureștean și încă ș-atunci cu intermitențe; restul anului stau la țară, și pentru că trebuie, și pentru că acolo mă simt mai bine. REBREANU, R. I 20. Își exercită meseria, dar cu intermitențe mari. IBRĂILEANU, A. 37.