CONSULTÄ‚ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Buna vorba, dar sa pofteasca s-o zica la teatrul nostru daca vrea sa treaca numaidecat de dusman al institutiilor noastre nationale. Cum se poate sa nu incurajezi inceputurile noastre de cultura?! Dar, slava Domnului! de la 1 835 in fiece an - si e jumatate de veac la mijloc! - ce facem alta decat sa incurajam mereu la inceputuri? N-ar fi odata vremea sa ispravim cu inceputurile astea interminabile?" Cronica teatrala (II) poezie de Ion Luca Caragiale " D. Cordoneanu sa intervie pe langa presa romana de urgenta, ca sa ia apararea contra insulte/or aduse in sus-zisa revista. Acest punct mi se pare de prisos, daca nu chiar mahnitor. Dar cand, oare, presa noastra a avut nevoie de interventia cuiva pentru a releva insultele aduse natiunii de catre straini? Cand, oare, presa romana n-a fost la inaltimea ei, mai ales fiind vorba de artele nationale si indeosebi de muzica? Nu! Fie siguri profesorii nostri ca vom sti sa ne facem datoria. Da! vom proceda con brio, insa fara precipitare, pastrand tactul si masura. Vom dezvolta leicht-motivul nostru in toate tonurile. Vom face un zgomot asurzitor si mereu crescendo, pana ce vom atrage atentiunea publicului european asupra operei numitului dr. Kolberg, proband ca aceasta opera e un complet fiasco. Reputatia muzicala a Romaniei va fi, trebuie sa fie, reabilitata. Vom arata numele marilor artisti europeni, incepand cu Tamberlic (care nu e alt decat Toma Birlic, tigan roman din Botosani) si sfarsind cu tanarul prima-violina de la „Kaiserliche-Koenigliches Hofopernhaus" din Viena, d. Rose (care nu e alt decat un evreu roman din Iasi), si pe cari i-a produs numai si numai scoala noastra nationala de muzica. Vom arata cate orchestre permanente cu solide traditiuni avem in tara. Vom face statistica tutulor pianurilor de la noi, atat de bine acordate, incat nu mai trebuiesc acordate de loc. Vom arata cu certificate din partea tutulor magazinelor de „Musicalia" imensa deosebire intre consumul productiilor clasice si al bucatilor familiare, ca, de ex., polci (Kreuz-oder Schnell-), valsuri, pas-de-quatre, romante, cantonete. Gigerl-Marsch, Tararabumdere etc. Vom dovedi ceva mai mult; vom dovedi cu acte oficiale ca o primadona nationala poate capata la noi, daca reuseste intr-un concurs, un contract sigur pe trei, chiar pe patru luni, fiind platita adeseori pana la cinci, sase, chiar pana la sapte sute de lei pe luna! Vom dovedi, in fine, ca aceeasi primadona, pe aceeasi scena, in fata aceluiasi public, va canta cu acelasi succes pe Ernestina din Choufleuri, pe Valentina din Hughenolii, pe Eleonora din Trovatore, pe Margareta din Faust si pe Czipra din Zigeuner-Buron Cu acestea crez ca-l vom infunda pe d. dr. Kolberg. Sa mai indrazneasca a vorbi neamtul de inferioritatea Romaniei in privinta muzicii si institutiilor de educatie muzicala! " Ofensa grava poezie de Ion Luca Caragiale |
Definiție din
INSTITÚT, institute, substantiv neutruDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Așezămînt care funcționează în cadrul unei instituții superioare (minister, academie etc.) și în care un colectiv de specialitate face cercetări științifice. În anul 1953 se înființează noi și importante institute de cercetări științifice pe lîngă Academia R.P.R. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2567. Am un prieten la Institutul meteorologic. SEBASTiAN, T. 33. ♦ Instituție de învățămînt superior care are de obicei mai multe facultăți. Institutul de Științe Economice și Planificare «V. I. Lenin». ♦ Local în care funcționează instituții ca cele descrise mai sus. Examenul de admitere se ține la institut. 2. (În trecut) Școală particulară de grad secundar, de obicei cu internat. 3. (Învechit) Instituție (2). Fiecare are dreptul a cere răsturnarea chiar a unei legi, cînd aceea i se pare că a devenit neaplicabilă sau vătămătoare pentru institutul sau pentru societatea ce și-a impus-o. ODOBESCU, S. II 332. |