Ce înseamnă în timp de război a fi dat dispărut?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în timp de război a fi dat dispărut": a fi considerat ca pierdut fără urmă

" Interzis, pedepsit, suprimat.
De mult a disparut orice solidaritate cu mine
A copacilor"
De buna voie poezie de Ana Blandiana

" Om venerat de om, omnipotent.
Si intr-o zi a disparut din casapie.
Si a ajuns casap in parlament!"
Stante poezie de Dumitru Matcovschi

DISPĂRÚT, -Ă, dispăruți, -te, adjectiv

1. Care a ieșit din cîmpul vizual, care nu se mai vede (deși continuă să existe); care nu mai poate fi observat sau găsit. Iată tratatul dispărut din bibliotecă de mult. IBRĂILEANU, A.

8.
♦ De a cărui soartă nu se mai știe. Vestindu-se acolo că sînt dispărut și decedat, o rudă... a luat moștenirea. SADOVEANU, P. M. 125.
       • (În timp de război) A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă. La un an după terminarea războiului, neîntorcîndu-se acasă, a fost dat dispărut.
       • (Substantivat) La regimentul său fu trecut pe lista dispăruților.

2. Care a încetat de a mai exista, care a pierit, care s-a stins. Un cutremur... se ridica din fundul ființei ei ca din alte vieți din veacuri dispărute. SADOVEANU, P. M. 270. Gropile care se văd azi lîngă biserică... sînt pivnițele caselor dispărute. GALACTION, O. I 315. Figurile de elefanți-mamuți... și de alte animale dispărute, ce s-au găsit pe unelte de corn. ODOBESCU, S. III 79.
♦ (Despre persoane) Mort. (Substantivat) Nu pot uita, dintre cei dispăruți prea devreme, un alt prieten cald și impetuos. CAMIL PETRESCU, T. III 490.