Ce înseamnă în sintagmele vechiul testament?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în sintagmele vechiul testament": prima parte a bibliei recunoscută și de mozaici și de creștini, cuprinzând textele referitoare la credințele religioase și la viața poporului evreu până la nașterea lui hristos

" E steaua Romaniei, iubita si regala.
Prezentul tine-n ochi-mi un testament deschis.
Eu vad ce el intr-insul cu grai de foc a scris, "
Povestea poezie de Mihai Eminescu

Cruciatii poezie de Radu Gyr

TESTAMÉNT, testamente, substantiv neutru

1. Act prin care cineva dă dispoziții privind dorințele ce urmează a-i fi împlinite după moarte, mai cu seamă în legătură cu transmiterea averii sale. Numai de n-o fi lăsat verb reflexiv:eun testament. DUMITRIU, N. 121. I-am repetat că îi voi lăsa prin testament tot. CAMIL PETRESCU, U. N. 210. Murind marele Petru pîn-a nu se pune în lucrare testamentul lui Dimitrie Cantemir, fiul său, Constantin, puse stăpînire pe toate averile. NEGRUZZI, S. II 144.
       • Testament olograf vezi olograf. Testament mistic sau secret vezi mistic.
♦ (Rar) Moștenire. (figurat) Prețioase antichități grece și latine, testamente ale unei lumi perdute. HASDEU,

I. vezi 138.

2. (În expresie) Vechiul Testament = parte a bibliei cuprinzînd textele referitoare la credințele religioase și la viața poporului evreu (pînă la nașterea lui Hristos). Davidică de la Fărcașa, pînă tipărea o mămăligă, mîntuia de spus pe de rost istoria Vechiului Testament. CREANGĂ, A. 84. Noul Testament = parte a bibliei cuprinzînd evangheliile și alte scrieri religioase (posterioare nașterii lui Hristos).