CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
ă in literatură " Si nu mai cred acuma in rau, si nici in bine... In por tul disperarii furtuna m-a bagat! " Noaptea de septembrie poezie de Alexandru Macedonski Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski |
Definiție din
FURTÚNĂ, furtuni, substantiv femininDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Vînt puternic, de obicei însoțit de ploaie, grindină și descărcări electrice. vezi vijelie. Departe, pe munți, tuna, o furtună neagră se învîrteja la înălțimile Ceahlăului. CAMILAR, TEM. 198. De la munte veni iar furtună, cu mai mare repeziciune, țesînd fulgi mari și moi. SADOVEANU, B. 138. O luă pe brațe și începu să fugă cu ea prin furtună. EMINESCU, N. 11. • Expresia: Furtună de... = mulțime (mare) de... Furtună de aplauze. 2. figurat Zbucium, tulburare sufletească. În sufletul lui Tudor Șoimaru bîntuia intr-adevăr o furtună grozavă. SADOVEANU, O. VII 63. O întreagă furtună se ridică în sufletul lui. GHEREA, ST. Hristos II 330. Al ei suflet e furtună, noaptea e gîndirea ei. COȘBUC, P. I 120. 3. figurat Revoltă, răscoală. Sirenele buciumă cu noi împreună... Cîntecul lor de chemare. De împăcare ori de furtună. DEȘLIU, G. 19. – plural și: furtune (EMINESCU, O. I 31). – Variantă: (învechit) fortúnă (SBIERA, P. 223) substantiv feminin |