Ce înseamnă în sintagma explozie vulcanică?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în sintagma explozie vulcanică": ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și a gazelor unui vulcan

"
MITRU: Taica! … Sa-mi chem si ajutoare …/se duce spre canton de unde tocmai rasar alti vinatori/Veniti, veniti degraba … caci sare podul in aer …/dispar cu totii inspre vale dar numaidecit se si aude o explozie puternica/
"
DINCOLO DE VALE poezie de EUGEN GROZA

" Umblau acum in bobote. Nu mai stiau incotro. Uraganul, dezlantuit cu toate miniile lui, ii lua pe sus si-i purta fara voia lor incotro vrea. Trombe uriase de viscol ii prindea in mijloc, ii rasucea si-i zvirlea afara ca pe niste inecati.
Cite o explozie de furtuna se spargea linga ei, bufnitura ii asurzea cu trasnet de canonada, si schijele de vint ii plesneau, invinetindu-le camea, scotindu-le singele din vinele obrajilor, stilcin-du-le plaminii sub presiunea aerului proiectat cu violenta in piepturile busite. Oamenii, asfixiati, trageau pe gura si nari, in loc de aer si vazduh, folostine mari de zapada, intrate cu viteza proiectilelor.
Apoi viforul, parca sleit de paroxisme, se ostoia putin si se multumea sa faca o hora de duhuri albe dantuind imprejurul celor ingaduiti o clipa sa se adune la un loc si sa rasufle."
Viscolul poezie de Vasile Voiculescu

EXPLÓZIE, explozii, substantiv feminin

1. Ardere și detonație a unui dispozitiv de distrugere, provocate de descompunerea substanțelor explozive pe care le conține. Smulse inelul de sîrmă și zvîrli grenada în tufișul din fața lui. De-a lungul liniei sclipeau scurt exploziile. DUMITRIU, vezi L. 90. C-un zgomot de explozie, ușa din sală se izbi de perete. BART, E. 173.
♦ Proces fizico-chimic de descompunere a unor substanțe explozive și de transformare a lor în alți compuși, mai simpli, însoțit de dezvoltare mare de căldură, lumină, zgomot și de efectuare de lucru mecanic într-un timp foarte scurt. Explozia nitroglicerinei.
       • figurat M-am simÈ›it ca în faÈ›a unei explozii de lumină. SADOVEANU, L. 20.
♦ Termen impropriu pentru arderea amestecului de combustibil și aer din cilindrul unui motor cu ardere internă.
       • Motor cu explozie = motor la care arderea combustibilului se face într-un timp foarte scurt È™i este provocată de o scînteie.

2. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă prin distrugerea calității vechi. În general trebuie să spunem spre știrea tovarășilor care au pasiunea exploziilor că legea trecerii de la o veche calitate la una nouă prin explozii este inaplicabilă nu numai istoriei dezvoltării limbii; ea nu este întotdeauna aplicabilă nici altor fenomene sociale ale bazei sau suprastructurii. STALIN, PROBL. lingvistică 26. În societățile împărțite în clase dușmane, trecerea de la o stare calitativă a societății la alta are loc în mod obligatoriu sub forma unui salt cu explozie. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 129.

3. figurat Manifestare bruscă, izbucnire neașteptată, dar de scurtă durată, a unei acțiuni, a unui fenomen, a unui sentiment etc. Porumbii fremătau ușor din sfîrcuri, în așteptarea exploziei [furtunii]. GALACTION, O. I 79. Fata însă se arătă măgulită de explozia aceasta. REBREANU, R. I 26. Bietul director, care s-aștepta să aibă de-a face c-un mic animal sălbatic, nu putea să-și creadă ochilor, văzînd cu ce... blîndeță se poartă băiatul acesta. Din zi în zi aștepta o explozie. VLAHUȚĂ, O. A. III 52.

4. (fonetică) Ieșire bruscă a aerului, după ce a fost oprit de un obstacol (limbă, dinți, buze), din cuprinsul aparatului fonator.