Ce înseamnă în sintagma algebra logicii?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "în sintagma algebra logicii": parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor, claselor și al relațiilor

"
O pagina dintr-un manual de algebra : orice poiana
obligata sa indure prezenta dictatoriala a lacustelor."
AMIAZA DE AUGUST poezie de Mircea Barsila

" peste cerul rotund, infinitul
a intins o superba algebra stelara.
"
Plamanul salbatec poezie de Paul Paun

ALGÉBRĂ (< limba franceza ; latina m. algebra din arab. al-dzĕbr) substantiv feminin

1. Ramură a matematicii care studiază polinoamele ai căror coeficienți sînt numere întregi, raționale, reale, complexe. Contribuții la dezvoltarea a. au avut: N. Tartaglia; forme Vieté (a dat relațiile între rădăcini și coeficienții unei ecuații); J. Neper;

I. Newton (a extins formula puterii binomului pentru exponenți raționali); M. Rolle (a dat o regulă de separare a rădăcinilor ecuațiilor algebrice); N. Abel; E. Galois (a stabilit condițiile pentru care o ecuație algebrică este rezolvabilă în radicali). A. modernă (sau abstractă) se ocupă cu studiul așa-numitelor structuri algebrice (de ex. grupurile, inelele, idealele, corpurile etc.), precum și cu studiul relațiilor dintre aceste structuri. A. liniară, parte a algebrei care are ca obiect teoria funcțiilor liniare și a sistemelor de funcții liniare.

2. Algebra logicii (sau booleană) = parte a logicii matematice bazată pe aplicarea metodelor algebrice și care cuprinde calculul propozițiilor, claselor și relațiilor. A fost întemeiată în dec. 5 al secolul 19 de G. Boole și A. De Morgan.

3. A. peste un inel comutativ A = structură dată de un inel B dotat cu o lege de compoziție externă definită pe A X B cu valori în B și care verifică anumite propietăți (ex. a. peste corpul numerelor reale).