 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Sensul expresiei este
|
 ă in literatură " Poate chiar de-acolo de la discreta ceremonie cea fara asistenta" Dezamorsarea fortei poezie de Emil Lazarescu " este obiceiul acela: rudele cele mai apropiate pun mina pe cosciug (am pus mina pe una dintre laturile de lemn), ceilalti participanti la ceremonie isi aseaza mina pe umarul sau pe spatele rudelor apropiate, l-am simtit mina pe umarul meu, stiam ca" Magda poezie de Justin Panta |
| Definiție din
CEREMONÍE, ceremonii, substantiv feminin Ansamblu de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități sau la oficierea slujbelor religioase pentru a le da mai multă importanță și strălucire; solemnitate, paradă, fast. Ieșind cu ceremonie mare din Constantinopole, merse de tăbărî la Daud-Pașa. BĂLCESCU, O. II 79. Ceremonia se sfîrșise. Toți felicitau pe tinerii soți. NEGRUZZI, S. I 53. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • (În orînduirea feudală și capitalistă) Maestru de ceremonie (sau de ceremonii) = persoană însărcinată să supravegheze și să dirijeze desfășurarea, după protocol, a unei solemnități.(Cu caracter neoficial) Totalitatea formelor de politețe în uz în relațiile sociale dintre membrii societății burgheze. Vizită de ceremonie. Te invit la o masă în familie, fără ceremonie. ♦ (Familiar sau ironic) După ceremonia dulceților și a cafelei, cucoana începe a-și arăta turbanul. NEGRUZZI, S. I 239. – Variantă: (învechit și arhaizant) țeremoníe (SADOVEANU, Z. C. 114) substantiv feminin |
